17 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CA PIATRA SĂ PLÂNGĂ PENTRU POSTERITATE, PENTRU DUMNEZEU ŞI NEAMUL NOSTRU ROMÂNESC

25 decembrie 2016 р. | Categorie: Golgota neamului

Toate rugurile aprinse în zeci, sute de ani de  sfinţire prin jertfa de sânge a neamului, s-au înălţat, la 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului pe stil nou, într-un singur rug de Lumină către Hristos cel Răstignit şi Înviat, precum neamul românesc, Lumină ce ne creşte speranţa că nu sunt departe zorii  zilei în care neamul românesc va rupe peceţile puse de groparii ideii de unitate naţională. Or, nu întâmplător dl Ilie Popescu, preşedintele Societăţii publice „Golgota”, a românilor din regiunea Cernăuţi – victime ale represiunilor regimului totalitar sovietic, a organizat, în această zi cu dublă conotaţie, Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a asociaţiei, moderată de profesoara Eleonora Schipor.

Trecând prin cele mai oribile încercări ale represiunii staliniste, dl dr. Ilie Popescu, preşedintele Societăţii Regionale „Golgota”, ar fi avut ce povesti, dar s-a rezumat doar la realizări şi proiecte de viitor, a făcut o succintă dare de seamă, informând că, în aceşti ani de când se află în fruntea asociaţiei,  s-a străduit, în virtutea posibilităţilor, să realizeze toate punctele din statut, vorbind mai mult în plan statistic, despre articolele publicate şi cărţile editate, triste amintiri personale şi relatări ale celor care au trecut prin calvarul regimului comunist,  cele 8 cruci-monument, înălţate  în regiune, amintind doar fugitiv de  calvarul prin care a trecut familia sa după anexarea Bucovinei de către sovietici – arestarea tatei şi condamnarea lui la moarte, 8 suflete, copilaşi micuţi, împreună cu măicuţa lor, fiind deportaţi  în neagră străinătate, în stepele pustii din nordul Kazahstanului, unde, graţie rugăciunii către Hristos,  jertfei mamei sale, care-şi lua de la gură ultima fărâmă pentru a-şi hrăni copiii,  au supravieţuit de foame şi ger, s-au întors la baştină. Acest sacrificiu a tuturor mamelor cu suflet de heruvimi, care s-au jertfit întru salvarea de la moarte,  din gulagurile regimului totalitar comunist, a copiilor, a fost înveşnicit în ultima sa carte şi într-un monument-simbol al tuturor mamelor, care au avut un rol decisiv în tragedia neamului, preşedintele "Golgotei" fiind ferm convins că istoria unui popor se face şi cu pana, dar şi din piatră: „Constantin Brâncuşi spunea că a făcut ca piatra să cânte pentru umanitate, noi, cei de la „Golgota”, facem ca piatra să plângă pentru posteritate. Nu facem doar pentru cei morţi, care au îndurat chinurile calvarului deportărilor şi înstrăinării, ci  mai mult pentru cei vii, ca grozăviile prin care am trecut să rămână în istorie.  Dau din propriul buzunar, dar banii se duc,  crucea, amintirea, rămâne. Hai să facem ceva pentru Dumnezeu şi Neamul nostru Românesc!”.

Are preşedintele Ilie Popescu şi un mare amar, care îl apasă ori de câte ori îşi aminteşte sau, mai bine zis, n-a putut uita nici până azi acel caz dubios: „Cea mai mare durere am avut-o anul acesta la 1 aprilie, la Varniţa, când am comandat un autobuz pentru 45 de persoane pentru a ne deplasa la Fântâna Albă, unde, cu 75 de ani în urmă, au fost masacraţi mii de români,  şi acolo primarul satului Volcineţi, pe teritoriul căruia se află complexul memorial, care  prezenta vorbitorii, nu mi-a dat cuvântul şi nici colonelului Petru Huţanu, în vârstă de 92 de ani, originar din Cupca, stabilit în România,  martor ocular al dramaticelor evenimente de la 1 aprilie 1941 de la Varniţa, dar vorbeau acei care nici în clin,  nici în mânecă,  nu aveau nimic comun cu represiunile… Anul curent, la sfârşitul lui septembrie,  am însoţit un grup de studenţi din Germania, Republica Moldova, România şi Ucraina, care au dorit să viziteze  Fântâna Albă, rugându-mă să  le povestesc despre istoria calvarului românilor bucovineni, şi ce ruşine am tras, găsind acolo buruieni până la brâu”. A amintit preşedintele „Golgotei” şi de sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, adresând cuvinte de mulţumire generoşilor diplomaţi, la care întotdeauna găseşte înţelegere şi susţinere financiară.

Şi de data aceasta, dl Ionel Ivan, ministru consilier, adjunct al şefului misiunii diplomatice române, a fost prezent nu doar în calitate de diplomat, ci şi în postura de Moş Crăciun, dăruindu-i un plic consistent, din care să prindă aripi un alt monument-cruce, cu chip de heruvimi, menţionând: „Atât noi, cei de la Consulatul General al României la Cernăuţi, cât şi Statul Român, Ministerul de Externe, apreciem foarte mult activitatea Societăţii Regionale „Golgota”, a preşedintelui  Ilie Popescu, care merită toată lauda şi stima pentru ceea ce a făcut şi ce va face în continuare, fie în postura de preşedinte sau membru al Societăţii „Golgota”. Ştiu că are proiecte foarte importante de realizat. Avem colegi la Consulat care l-au sprijinit, inclusiv financiar. M-am gândit ca şi eu personal, cu această ocazie, să-i ofer un mic sprijin financiar din partea mea pentru realizarea proiectelor, pe care le va derula în continuare, îi doresc multă sănătate, putere de muncă, un Crăciun cu bine, să ne ajute Bunul Dumnezeu şi nouă şi ucrainenilor, României, Ucrainei, să fie pace peste tot în lume, căci vedeţi ce se întâmplă în Europa, trebuie să fim uniţi în aceste momente”.

Susţinând ideea ministrului consilier Ionel Ivan de a face în prealabil o adresare semnată de toate societăţile naţional-culturale româneşti din ţinut către autorităţi, ca să nu se mai repete dubiosul caz, când unui om care a trecut prin calvarul represiunilor, în deosebi,  preşedintelui Societăţii „Golgota”,  să nu i se permită să ia cuvântul, Nicolae Toma, redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din Regiunea Cernăuţi, a sensibilizat un fapt neplăcut, când unul din ziarele ucrainene a scris un articol cu ghimpi împotriva românilor privind evenimentul de la 1 aprilie curent de la Varniţa, feştelind un neam ce se caracterizează prin toleranţă şi bunătate sufletească.

Beneficiază de generozitatea diplomaţilor români mai mulţi etnici şi lideri de societăţi din istorica Bucovină, unii chiar mai des, dar trebuie să nu uităm că noi suntem mulţi, iar Excelenţele Sale jertfesc din propriul buzunar, care nu e sac fără fund.

Răspunzând replicii jurnalistului Vasile Carlaşciuc de a antrena autorităţile locale în proiectele de finanţare a monumentelor, dl Ilie Popescu  a relevat că nu o dată s-a adresat autorităţilor pentru ajutor, dar ele au rămas surde şi mute, iar dna Maria Toacă, redactor-şef adjunct, secretara Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, vicepreşedinte al Societăţii "Golgota" a românilor din Ucraina, a amintit că zilele acestea şefa Direcţiei Cultură a ARS a desemnat foarte mulţi lucrători din cultură, printre  premiaţii care promovează tradiţiile nefiind nici o personalitate de naţionalitate română. Aceasta  e o dovadă că nu putem să ne bazăm pe autorităţi, doar pe noi, să antrenăm populaţia de la sate, precum a fost prin anii’90, când oamenii puneau mână de la mână şi înălţau monumente. O poezie dedicată conferinţei Societăţii „Golgota” din 24 decembrie 2016 a citit poeta populară Eugenia Balan-Ciocoboc, prezentă la mai toate manifestările noastre.

Scriitorul Mircea Lutic a venit cu două sugestii: ca memorialul de la Varniţa să se afle sub protecţia Societăţii „Golgota”, fiindcă acest loc este Golgota românilor bucovineni, că ar fi bine să existe o societate general naţională „Golgota” pentru întreaga românime, fiindcă martirajul este o rană istorică a întregului neam românesc, iar misiunea diplomatică română la Cernăuţi urmează să faciliteze creării ei. Ministrul consilier Ionel Ivan  a răspuns că, chiar dacă în România nu există o asociaţie nonguvernamentală cu această denumire, în schimb activează  o organizaţie guvernamentală  în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, al Guvernului României – Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, propunând şi celorlalte societăţi, nu doar „Golgotei”, să iniţieze o colaborare  prin proiecte, accentuând: „Vom transmite propunerea dumneavoastră la Departamentul Politici  pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în competenţa căruia intră asemenea chestiuni, dar nu denumirea în sine a unei asociaţii ne încurajează să facem mai mult pentru neam, ci să folosim resursele pe care le avem”. Cert, la fel de important precum înălţarea crucilor-simbol e îngrijirea de ele, de locul unde odihneşte memoria celor cu aripi de înger, precum o fac adevăraţii români din Pătrăuţii de Jos şi din alte sate româneşti.

Fructuoasă consideră activitatea preşedintelui Ilie Popescu şi profesorul Ion Bândiu, Că dr. Ilie Popescu pune suflet în tot ceea ce face au conştientizat Dumitru Fedorcea, Vasile Bâcu, Aurel Constantinovici, Nicolae Predii, Ion Ţugui, Gheorghe Bicer, care au obiectat că dumnealui trebuie să ducă mai departe povara „Golgotei”, căci sunt încă un şir de sate, martirii cărora aşteaptă să le pună la căpătâiul neuitării o cruce.

Cu toate că dl Ilie Popescu a recunoscut sincer că a obosit, delegaţii prezenţi la conferinţă au constatat că mai are forţe pentru încă un mandat de preşedinte al „Golgotei”,  apreciind satisfăcătoare atât activitatea preşedintelui, cât şi a  prezidiului, în perioada octombrie 2014-octombrie 2016. De asemenea, au fost aprobate amendamentele propuse în structura statutului societăţii de delegaţii la conferinţă, s-a confirmat prin vot deschis alegerea preşedintelui (a fost ales din nou Ilie Popescu), vicepreşedintelui (Eleonora Schipor), prezidiului din 7 persoane (Nicolae Predii, Ion Ţugui, Gheorghe Bicer, Eleonora Schipor, Dumitru Fedorcea, Ion Bândiu), a secretarei (Mihaela Gavriloaie din Pătrăuţii de Jos, profesoară la CIE Cupca,) şi comisiei de revizie din 3 persoane (Gheorghe Bicer, Costea Patraş,  Larisa Popescu-Kedyk, membră activă a filialei din Pătrăuţi, împreună cu bibliotecara Maria Ştefureac), au fost introduse schimbările necesare în  statutul  şi denumirea asociaţiei în noua redacţie – Societatea Obştească Regională „Golgota”. Le urăm forţe inepuizabile, să muncească cu ardoare ca piatra să plângă pentru posteritate, pentru Dumnezeu şi Neamul nostru Românesc.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: „Zorile Bucovinei”