ARTERELE BĂTRÂNULUI BURG AU PULSAT CU SÂNGE ROMÂNESC (Parada portului popular românesc la Cernăuţi) - VIDEO

„Pe-un picior de plai, /Pe-o gură de rai” au coborât românii din legendă în frumosul strai popular, de la toate vetrele străbune din istorica provincie a României, împânzind Ţara de Sus a  Moldovei  lui Ştefan cel Mare. Duminică,  12 mai, în Ziua Naţională a Portului Românesc, arterele bătrânului Burg  au pulsat din nou cu sânge românesc. Românaşi cu suflet mare din raioanele cu populaţie românofonă - Herţa, Noua Suliţă, Hliboca şi Storojineţ, din Cernăuţi, dornici de a-şi etala valorile, zestrea din străbuni – costumul popular, dar şi cântecul, dansul popular cu neîntrecutele bătute sărind scântei şi hore învârtite cu foc în călcâi, i-au frapat atât pe locuitorii bătrânei urbe, cât şi pe oaspeţii sosiţi din România şi din altă parte.

A fost o zi cu soare în suflet, iar bucuria sărbătorii a vibrat armonios  şi prin spectacolul de folclor din cadrul proiectului „Unitate prin diversitate”, dedicat prezidenției României în Consiliul Uniunii Europene şi organizat de Consulatul General al României la Cernăuţi în parteneriat cu Centrul Bucovinean  de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti ( director Iurie Levcic), Centrul Cultural Român „Eu. Hurmuzachi” din Cernăuţi (preşedinte Vasile Tărâţeanu).
   

Pitorescul alai al tradiţionalei parade a portului popular românesc, în frunte cu diplomaţii de la Consulatul General al României la Cernăuţi – Irina-Loredada Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, miniştrii consilieri Ionel Ivan şi Edmond Neagoe, Ionel Mitea, care au adresat şi mesaje de felicitare, români din toate colţurile Bucovinei istorice şi Ţinutului Herţa, a fascinat pietonii pe strada Olga Kobyleanska sau Domnească, cum îi ziceau pe timpul Austro-Ungariei, Iancu Flondor, cum se numea pe timpul României, artizanul Unirii, căruia îi datorăm România Mare, aşternându-se cu un curcubeu cu soare, pe o cărare bătută cu fiorii dragostei şi recunoştinţei până la monumentul juvenil al celui mai mare Poet Român – Mihai Eminescu , care afirma că portul naţional românesc, limba, sunt haina noastră spirituală, strămoşească şi împărătească, cel mai sacru şi mai splendid simbol al identității noastre, legătura noastră cu istoria, cu străbunii, că inima noastră aparţine acestui port naţional ce a fost şi a rămas primul nostru Tricolor.

Au depus apoi coroane de flori la monumentul lui Taras Şevcenko, cobzarului ucrainean, care a lăsat testamentara învăţătură „,,De ce-i al vostru nu vă lepădaţi, iar ce-i străin învăţaţi.”, de care ar trebui să ţinem cont şi noi, românii, care ne înstrăinăm copiii de grai şi neam, ne ruşinăm să vorbim în limba română. Au trecut apoi prin faţa sediului Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, a Consulatului General al României la Cernăuţi, iar  în piaţa "Sfânta Maria" s-a desfăşurat un select spectacol de folclor, regizat şi moderat de directorul Iurie Levcic şi interpreta Ana-Maria Calancea, la care şi-au dat concursul colective de artişti amatori şi profesionişti, ansambluri coregrafice, etnofolclorice, orchestre de instrumente populare, fanfare – Ansamblurile „Perla”, „Ţărăncuţa” din Marşinţi, în frunte cu poeta populară Sofia Roşca, mult îndrăgitul cântăreţ Călin Brăteanu din Suceava, „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, îndrumat de Larisa Chedic şi Natalia Balan, „Tălăncuţa” din Oprişeni, solistă Cristina Velicico, împreună cu directorul Nicolae Bodnariuc, „Datina” din Stroieşti, instrumentiştii din Voloca, având-o solistă pe talentata naistă Patricia Ivaneţ, 

Ansamblul model „Izvoraş” din Ropcea, în frunte cu directorul Ştefan Mitric şi neîntrecuta privighetoare a cântecului popular românesc Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, îndrăgitele interprete Ana-Maria Calancea, Natalia Andrieş, maeştrii Corului regional „Dragoş Vodă”, dirijaţi de artistul cu studii în capitala României, virtuosul Dumitru Caulea, „Fetele din Bucovina”, acompaniate la vioară de simpatica şi talentata profesoară Luminiţa Demianic, formaţia din Mahala, dirijată de primarul Elena Nandriş, din Mihoreni, Proboteşti, bravii dansatori din Boian, conduşi de instructorul Maria Basaraba, din Ciudei, în frunte cu primarul Anatol Piţul, Pătrăuţii de Sus, „Alunelul” din Hliboca, „Gura Izvorului” din Vatra Moldoviţei, Şcolile nr 10, 13 din Cernăuţi, fanfara din Costiceni etc.

Am moştenit cu laptele mamei un sfânt tezaur strămoşesc: limba, tradiţiile, datinile, cântecul şi portul popular  Şi dacă portul popular e cartea de vizită a românului, ar trebui şi limba română să fie sufletul lui. Deşi ne place să cântăm, să dansăm, să demonstrăm portul popular din lada cu zestre a strămoşilor, urmează să ne iubim la fel de mult Neamul şi Limba Română. Or, după cum spune un proverb românesc, „Poartă-te cum ţi-i portul, vorbeşte cum ţi-i vorba" şi nu căuta o altă limbă mai frumoasă decât MATERNA, moştenită din moşi-strămoşi, că nu vei găsi, atunci în zadar vă înstrăinaţi copiii de rădăcini.

                                                     Felicia NICHITA-TOMA