La Universitatea din Cernăuți iubirea poartă aripi de dor românesc. 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – un loc sacru, un altar al culturii, istoriei și al devenirii noastre (Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română” )

9 octombrie 2025 р. | Categorie: Cultură

La Universitatea din Cernăuți iubirea poartă aripi de dor românesc. 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – un loc sacru, un altar al culturii, istoriei și al devenirii noastre (Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română” )

Sub cupola istoriei și a spiritului românesc, cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii  de Pretutindeni și susținerea Consulatului General al României la Cernăuți, în perioada 8–10 octombrie 2025, la Universitatea din Cernăuți se desfășoară Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română”, un prilej solemn și vibrant de a marca o aniversare cu totul aparte: 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – templul viu al cuvântului românesc în Bucovina.

Evenimentul este organizat de Catedra de Filologie Română și Clasică, în colaborare cu Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan” și Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, și are loc în cadrul suitei de manifestări dedicate aniversării a 150 de ani de la fondarea acestei prestigioase instituții academice.

Deschiderea festivă s-a desfășurat într-un spațiu emblematic – fosta Sală Sinodală a Reședinței Mitropoliților Bucovinei și Dalmației, cunoscută azi drept „Sala Roșie” a Universității, un loc care a păstrat peste timp ecoul istoriei românești, marilor spirite care au slujit neamul prin cuvânt și faptă. Aici, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală (astăzi Sala Roșie) a Palatului Mitropolitan din Cernăuți (Universitatea din Cernăuți), sub președinția dr. Iancu Flondor, la care au participat 74 de membri ai Consiliului Naţional Român, 7 delegaţi germani, 6 – polonezi, 13 –ucraineni, a adoptat în unanimitate prin vot moțiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României, prin care s-a hotărât "Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României" (Documentul original al Proclamației din 15/28 noiembrie 1918 de Unire a Bucovinei cu Regatul României se află în Fondul personal „Iancu Flondor” din Arhivele Naționale ale României.

Înființată odată cu Universitatea, în anul 1875 – pe când Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare, numită de austrieci ”Bucovina”, se afla sub Imperiul Austro-Ungar, iar instituția purta numele Franz Josefs Universität, Catedra de Română a fost dintotdeauna o pavăză a identității, un bastion al limbii materne.

Primul său titular, academicianul Ion Gheorghe Sbiera, a pus temelia unei misiuni nobile, continuată de nume ilustre precum Sextil Pușcariu, Leca Morariu, Grigore Bostan, Gheorghe Jernovei, astăzi în fruntea ei se află conf. univ. dr. Cristina Paladean, demnă urmașă a predecesorilor săi.

Sunt mândră că aici, în aula universitară, la Catedra de Filologie Română și Clasică (pe atunci ”moldovenească”) mi-am făcut și eu studiile, avându-i ca mentori pe excelenții dascăli - reputatul om de știință, poetul, academicianul Grigore Bostan, titularul Catedrei, grație insistenței căruia s-a revenit la grafia latină, la veşmântul firesc al limbii române, soția sa, dr.Lora Bostan, dr.Alexandrina Cernov, dr.Ilie Popescu, dr.Zinovia Peniuc,  lectorii Teodosia Chitar, Ștefan Hostiuc, etc. Momente magice din frumoasa noastră tinerețe și a iubiților noștri Dascăli, îndrumători! Spre regret, majoritatea dintre ei sunt la Buna Dreptate – veșnică odihnă în lumină!

Doamna dr.Cristina Paladean, amfitrioana acestei sărbători a spiritului românesc, excelent a regizat și a moderat cu har și rafinament acest simpozion de Excelență, reușind să adune în aula universitară foști și actuali studenți, profesori și cercetători, savanți din țară și din străinătate – de la centre academice din România, Republica Moldova, Ucraina, Franța, Germania, etc., într-o comuniune de suflet, în care a fost trăită bucuria de a fi demni păstrători și continuatori ai identității, ai limbii Române.

Traseul istoric al Catedrei a rămas același, după cum a sensibilizat dr. Cristina Paladean. Or, indiferent de vremuri și stăpâniri, misiunea ei a rămas neschimbată: apărarea, cultivarea și transmiterea limbii și culturii românești, păstrarea identității naționale.

Mesaje de recunoștință și admirație pentru rodnicia activității actualei șefe a Catedrei, dr. Cristina Paladean, și echipei sale, au adresat în alocuțiunile lor la deschidere dna Irina Osovska, prorectorul Universității, Iaroslav Redkva, decanul Facultății de Filologie, Excelența Sa Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României în Ucraina, dr. Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, onorând cu prezența prestigiosul forum academic.

A binecuvântat manifestarea organizată cu mult suflet de dna Cristina Paladean ÎPS Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Sfintei Mănăstiri Putna, care a făcut un periplu în istoria marilor personalități ale neamului care au avut o tangență spirituală cu acest centru academic-duhovnicesc – fie au studiat sau au activat aici.

De la susținerea Consulatului Regal al României, începând cu anul 1892, până la sprijinul constant oferit în prezent de Consulatul General al României la Cernăuți, în deosebi de dna Irina-Loredana Stănculescu, protectoarea și susținătoarea tineretului studios, Catedra de Română a fost mereu sprijinită de Patria-mamă. Grație implicării diplomaților, dar, mai ales a doamnei consul general Irina-Loredana Stănculescu Catedra beneficiază de dotări tehnice moderne, de susținere din partea Consulatului, la fel și unii dintre studenți au beneficiat de susținere financiară – un dar prețios pentru viitorul limbii române în spațiul bucovinean.

Prin periplul labirintelor istoriei de 150 de ani ai instituției de prestigiu academic - Catedra de limba și literatura română, ne-au purtat cu admirație atât dna dr.Cristina Paladean, cât și colaboratoarele Catedrei, dr Felicia Vrânceanu, dr. Diana Chibac, jurnalistul Vasile Carlașciuc, și arhivistul Petru Grior.

Interesante și cognitive s-au dovedit a fi și comunicările la conferințele în plen, la lucrările pe secțiuni, la care și-au spus cuvântul 72 de participanți  - oameni de cultură, de știință din România, Republica Moldova, Ucraina, Germania, Franța, etc., care prin alocuțiunile lor au adus lumina cunoașterii, credinței și a valorilor identitare în inima acestui eveniment, în inima fiecărui participant.

Cu daruri scumpe de la Fundația "Credință și Creație", printre care un nou Dicționar Explicativ al Limbii Române, a fost prezentă dr. Teodora Stanciu, susținătoare ferventă a Colocviilor Putnei.

Cu frățești îmbrățișări și relevante prelegeri la ”Masa rotundă” ne-au bucurat dragii noștri prieteni din cealaltă Bucovină ruptă în două - scriitoarea Doina Cernica, Uniunea Scriitorilor din România Suceava, dna Maria Olar, Fundația  Culturală ”Leca Morariu”, dr. Elena Pintilei, Biblioteca Bucovinei ””I.  G. Sbiera”, Suceava, iar stavrofora Gabriela Platon a adus lumină divină și binecuvântare din miracolul Sfintei Voievodalei Mănăstiri Voroneț.

Simpozionul, desfășurat sub genericul „Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Cernăuți: 150 de ani de activitate”, este nu doar o sărbătoare a filologiei, ci și o reafirmare a continuității noastre culturale, a legăturii indestructibile dintre cuvânt și identitate. Prin vocile celor prezenți la simpozion, româna își reînnoiește legământul cu locul, cu timpul și cu oamenii care o poartă pe aripile inimii mai departe spre dăinuire.

Să vorbim românește, să nu uităm cine suntem, să nu lăsăm să se piardă această mare realizare a poporului român, a îndemnat prin intermediul Internetului, zoom-ului, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, felicitând ”slujitorii” Catedrei cu ocazia importantei aniversări.

Într-o lume globalizată, Catedra de Română a Universității din Cernăuți rămâne un loc sacru, un altar al culturii, istoriei și al devenirii noastre.

Astfel, sub cerul binecuvântat al Bucovinei, în sala Sinodală a Universității din Cernăuți, unde cu 107 ani în urmă a fost semnat actul Unirii Bucovinei cu România, s-a conturat o nouă filă în istoria Catedrei de Filologie Română, în istoria românilor, a fost organizat nu doar un simpozion, ci a avut loc o celebrare a curajului în apărarea adevărului și frumosului, a fost scris un testament al dăruirii și al pasiunii pentru cunoaștere ce și-a găsit ecou în inimile celor ce iubesc cuvântul, limba maternă, celor care nu-și uită și își cinstesc cum se cuvine înaintașii.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți