Distrugerea depozitelor din retail, oprirea marilor combinate metalurgice și vânătoarea locomotivelor — Rusia duce un război total împotriva economiei Ucrainei. La ce să ne așteptăm până la Anul Nou, câte miliarde de grivne va pierde bugetul de stat și cum vor trebui să supraviețuiască ucrainenii .

Rusia atacă economia Ucrainei.

În septembrie, Rusia și-a intensificat atacurile asupra economiei Ucrainei. Loviturile asupra infrastructurii continuă fără întrerupere, iar într-o singură lună au fost provocate pagube estimate la aproximativ 10 miliarde de dolari.

Recent, ministrul Economiei al Ucrainei, Oleksandr Kravcenko, a declarat că Federația Rusă încearcă să distrugă practic întreaga economie a Ucrainei și a recunoscut că nu s-a anticipat pe deplin cât de rapid va reuși agresorul să dezvolte și să producă în masă drone cu motor reactiv și să le utilizeze pentru atacuri asupra unor obiective foarte diverse.

Site-ul TSN a realizat o prognoză privind ceea ce s-ar putea întâmpla cu economia Ucrainei în următoarele trei luni, adică până la sfârșitul anului, și modul în care războiul economic ar putea schimba viața și nivelul de trai al ucrainenilor.

Sunt analizate două scenarii: unul pesimist — dacă dronele rusești vor continua să lovească obiectivele — și unul optimist — dacă dronele vor putea fi distruse în masă de sistemele de apărare antiaeriană.

Spoiler: în ambele cazuri, populației îi va fi greu.

Ce a fost deja distrus de inamic

Potrivit datelor oficiale — declarații ale președintelui și ale oficialilor de rang înalt, informații furnizate de companii și estimări ale experților militari — până la sfârșitul lunii septembrie au fost distruse sau grav avariate următoarele obiective importante:

• Centre comerciale și de divertisment — 41, adică aproximativ 20%;

• Centre de materiale de construcții — peste 10, plus unul aflat în teritoriile ocupate, ceea ce reprezintă 14%; alte 13 obiective au fost grav avariate;

• Mari depozite alimentare din regiunea Kiev și orașul Dnipro — 30% dintre depozitele de clasa A (înălțime de până la 12 metri, încălzire, terminale de acces pentru camioane etc.) au fost pierdute definitiv, iar până la 90% au fost temporar scoase din funcțiune;

• Magazine de retail — peste 50% dintre depozite și aproximativ 12% dintre magazine;

• Benzinării — peste 300, aproximativ 5%, dintre care 200 au ars complet;

• Locomotive — peste 530, aproximativ 32%;

• Alte clădiri — peste 90 de gări și stații feroviare importante (12%) și peste 420 de școli și instituții de învățământ superior (16%) au fost distruse complet.

Este evident că amploarea distrugerilor în regiunile de pe front este de zeci de ori mai mare decât media, în timp ce în regiunile centrale și vestice acestea sunt mai reduse.

Posibile pierderi ale infrastructurii: două scenarii

Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că apărarea antiaeriană reușește să doboare 57% dintre dronele cu propulsie reactivă. În cifre absolute, aceasta înseamnă peste 1.700 de drone interceptate într-o lună — în septembrie — în timp ce aproximativ 1.300 de drone au reușit, din păcate, să-și atingă țintele.

Scenariul pesimist

În cazul a aproximativ 2.000 de lovituri cu drone pe lună, până la sfârșitul anului Ucraina ar putea pierde:

• până la 30% dintre centrele comerciale și centrele de materiale de construcții;

• până la 90% dintre depozite;

• până la 20% dintre magazine;

• până la 10% dintre benzinării;

• până la 45% dintre locomotive;

• până la 20% din alte tipuri de infrastructură, precum gări și instituții de învățământ.

Totuși, scenariul pesimist — care presupune distrugerea a până la 90% dintre depozite și a aproape jumătate din parcul de locomotive al „Ukrzaliznytsia” până la Anul Nou — este doar o proiecție matematică în cazul lipsei de reacție.

În realitate, potrivit articolului, „fereastra de oportunitate” pentru atacurile rusești cu drone reactive se închide rapid.

Scenariul optimist

Scenariul optimist se bazează pe declarațiile oficiale ale șefului Oficiului Președintelui, Kirilo Budanov, și ale analistului din sectorul apărării Anatoli Hrapcinski.

Potrivit acestora, datorită noilor drone de mare viteză destinate interceptării și integrării războiului electronic, eficiența doborârii țintelor reactive ar putea crește de la 57% la 80% până în noiembrie 2026.

În cifre absolute, aceasta ar însemna o reducere de peste două ori a numărului de drone care își ating țintele.

Într-un asemenea scenariu realist-optimist, economia ucraineană ar evita colapsul.

• Centre comerciale și centre de materiale de construcții: distrugeri de cel mult 15–17%, prin protejarea hipermarketurilor cu ecrane de beton și grupuri mobile de apărare antiaeriană;

• Depozite logistice de clasa A: întreruperi la nivelul de 35–40%, prin trecerea la huburi subterane și descentralizarea depozitelor;

• Magazine și retail: menținerea pierderilor la 12–14%, datorită reconstrucției rapide și formatului de mini-centre comerciale;

• Locomotive: între 35–37%, prin protejarea depourilor cu mijloace de război electronic;

• Benzinării: cel mult 6%, prin instalarea unor ecrane din beton armat împotriva dronelor;

• Alte infrastructuri: 13–15%, datorită reducerii numărului de lovituri care își ating țintele.

Cât va pierde bugetul de stat

Chiar și în scenariul optimist, economia Ucrainei va suferi pierderi importante, ceea ce va duce la diminuarea veniturilor fiscale ale bugetului de stat.

Potrivit lui Oleh Pendzin, membru al Clubului de Discuții Economice, oprirea marilor companii metalurgice și distrugerea depozitelor de retail vor pune o presiune foarte mare asupra bugetului de stat în ultimul trimestru al anului.

Conform calculelor sale, pierderile bugetului de stat în trimestrul IV din 2026 ar putea ajunge la 22% în cel mai pesimist scenariu, iar în cel mai favorabil scenariu ar fi de aproximativ două ori mai mici.

„Conform actualei Legi privind Bugetul de Stat al Ucrainei, partea planificată a veniturilor — veniturile interne proprii — este de 2.904,6 miliarde de grivne. Veniturile planificate pentru un trimestru sunt de 726 de miliarde de grivne, iar 22% din această sumă înseamnă o gaură netă de 160 de miliarde de grivne în buget”, afirmă Oleh Pendzin.

Potrivit expertului, este o sumă foarte mare — aproape jumătate din bugetul anual destinat plăților sociale din întreaga țară sau mai mult de jumătate din cheltuielile anuale pentru educație și știință.

Deoarece acești bani ar lipsi în primul rând sectorului militar, guvernul ar trebui să găsească rapid surse pentru acoperirea deficitului de 160 de miliarde de grivne.

Retailerii cheltuiesc deja milioane pentru eliminarea consecințelor atacurilor și pentru achiziționarea combustibilului necesar miilor de generatoare.

Veniturile din impozitul pe profit ar putea scădea cu 30–35% față de planul anual. Din cauza distrugerii depozitelor și reducerii cifrei de afaceri, deficitul estimat al veniturilor din TVA până la sfârșitul anului este de 18–20%.

Din acest motiv, pentru finanțarea programului de asigurare a companiilor împotriva riscurilor de război, guvernul a propus majorarea TVA cu 1% începând din 2027. Potrivit articolului, această măsură ar aduce aproximativ 1 miliard de grivne.

TVA este un impozit suportat în cele din urmă de consumator. Oleh Pendzin estimează că o majorare a TVA cu 1% ar crește matematic prețul final al unui produs cu 0,83%. În practică însă, întregul lanț — producător, depozit logistic, distribuitor și magazin — ar putea adăuga 1,5–2% la preț.

Securitatea alimentară — cum vom supraviețui

Oleh Pendzin nu consideră că pierderea unor volume importante de depozite alimentare va fi critică pentru majoritatea ucrainenilor.

Schimbările neplăcute vor fi resimțite în special de locuitorii orașelor cu populație de un milion sau jumătate de milion de persoane: Kiev, Harkiv, Dnipro, Odesa, Zaporijjea, Nikolaev și Krivoi Rog.

În sate și orașele mici, unde locuiește mai mult de două treimi din populație, oamenii se bazează într-o măsură mai mare pe gospodării proprii și magazine mici.

În schimb, aproximativ o treime dintre ucrainenii care locuiesc în marile orașe și în metropole — până la 10 milioane de persoane — s-ar putea confrunta cu situația în care rafturile supermarketurilor se golesc mai repede, iar sortimentul se reduce.

Potrivit prognozei expertului, până în ianuarie 2027 retailul ar putea trece la aprovizionare continuă „direct din camion”, din cauza distrugerii depozitelor mari.

Noțiunea de stoc pentru o lună ar putea dispărea, iar magazinele ar putea funcționa după principiul „astăzi pentru mâine”.

Întreruperile logistice cauzate de bombardamente ar putea duce la lipsa unor produse importate, a alimentelor congelate și a produselor lactate timp de săptămâni.

Logistica de mici dimensiuni ar crește costul livrării cu 12–15%, ceea ce ar putea majora prețurile alimentelor cu 5–6%. Creșterea generală a prețurilor, luând în calcul costurile generatoarelor, reparațiilor și asigurărilor, ar putea ajunge la 15–20%.

Comerțul cu amănuntul și alimentația publică s-ar putea muta treptat în spații subterane.

Ar putea apărea mini-centre pentru ridicarea comenzilor de electrocasnice, cu suprafețe de până la 1.000 de metri pătrați, amenajate în parcări și adăposturi, cu livrare în 5–7 zile.

Fast-food-ul ar putea adopta modelul Dark Kitchen, destinat exclusiv comenzilor cu livrare.

Atacurile asupra benzinăriilor din regiunile apropiate de front și, posibil, din Kiev ar putea determina companiile petroliere să elimine personalul de la stații. Benzinăriile s-ar putea transforma în terminale de autoservire fără personal, cu eliberarea combustibilului prin aplicații mobile în 2–3 minute.

Din cauza scăderii veniturilor reale, oamenii ar putea renunța la achiziția de electrocasnice și haine de marcă, direcționându-și banii către produse de bază, medicamente și articole necesare supraviețuirii.

Șoc pe piața muncii: val de concedieri și șomaj ascuns

Până la sfârșitul anului, piața muncii ar putea trece prin cel mai puternic șoc de la începutul războiului, consideră Andrii Zablovski, șeful Secretariatului Consiliului Antreprenorilor de pe lângă Cabinetul de Miniștri și economist.

„Când o dronă rusească incendiază un alt depozit sau când un combinat industrial mare se oprește, mii de locuri de muncă dispar imediat”, a subliniat Andrii Zablovski.

Potrivit acestuia, după oprirea completă a „KrivoriJstal” și „ZaporijJstal”, zeci de mii de angajați din industria metalurgică și din sectoarele conexe — feroviari, mineri, muncitori din reparații — s-ar afla sub amenințarea concedierii sau ar fi trimiși în șomaj tehnic, cu plata a două treimi din salariu.

Concedierile efective din sectorul comerțului și al serviciilor ar fi crescut în ultimele două luni cu 12–15%.

Potrivit lui Zablovski, apare ulterior un „efect de domino”: oprirea unei întreprinderi mari afectează și întreprinderile mici.

Închiderea centrelor de materiale de construcții ar lipsi de comenzi sute de ateliere de mobilă și producători de materiale de construcții.

Distrugerea depozitelor de produse pentru fast-food ar putea lăsa fără locuri de muncă șoferii de camioane frigorifice și anumite ferme.

Șomajul în rândul tinerilor care lucrează în servicii, comerț și marketing ar putea crește rapid.

Până la Anul Nou, rata șomajului real în regiunile afectate ar putea ajunge la 24–26%.

Oleh Pendzin se așteaptă până la sfârșitul anului la creșterea migrației din regiunile apropiate de front către centrul și vestul Ucrainei, precum și la o creștere de câteva ori a numărului șomerilor înregistrați la centrele de ocupare a forței de muncă.

În opinia sa, șomajul ar putea crește și numărul persoanelor care doresc să se înroleze în Forțele Armate ale Ucrainei pe bază de contract, în special în unitățile de reparații și logistică — mecanici, sudori, șoferi și alți specialiști.

Consecințele pentru populație: pensionari, angajați la stat și șomeri

Atât Oleh Pendzin, cât și Andrii Zablovski încearcă să liniștească populația: pensionarii ar urma să primească pensiile integral.

„Fondul de Pensii al Ucrainei rămâne o categorie protejată de cheltuieli. Chiar și în cazul scăderii veniturilor provenite din contribuția socială unică, plătită de companii, deficitul Fondului de Pensii va fi acoperit direct de la bugetul de stat. Bugetul primește sprijin financiar direct din partea UE și a FMI”, a explicat Oleh Pendzin.

În schimb, angajații din sectorul public — profesori, medici, funcționari publici și alții — ar putea pierde o parte din venituri, consideră Andrii Zablovski.

Salariile de bază sunt protejate prin granturi internaționale, însă ar putea fi eliminate unele bonusuri și sporuri din cauza scăderii veniturilor fiscale interne.

„Comunitățile locale, în special orașele apropiate de front, precum Krivoi Rog sau Zaporijjea, unde fabricile s-au oprit, vor pierde venituri din impozitul pe veniturile persoanelor fizice. Aceasta înseamnă că sporurile și primele locale pentru angajații din sectorul public în trimestrul IV vor fi, cel mai probabil, înghețate complet”, a precizat expertul.

Cel mai greu le va fi noilor șomeri care își vor pierde locurile de muncă din cauza opririi combinatelor „KrivoriJstal” și „ZaporijJstal”, precum și a depozitelor și centrelor comerciale distruse.

Potrivit Centrului de Contact al Serviciului de Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe durata legii marțiale, indemnizația de șomaj este limitată la 90 de zile și la un salariu minim de 8.647 de grivne pe lună, net, deoarece indemnizația de șomaj nu este impozitată.

În timp de pace, perioada putea ajunge la 270 de zile, iar indemnizația la 9.924 de grivne.

Concluzii: economia rezilienței va funcționa

Experții sunt convinși că războiul economic al Rusiei nu va duce la penurie totală, haos și capitularea economiei din spatele frontului.

Companiile ucrainene demonstrează deja un nivel ridicat de adaptabilitate și dezvoltă sisteme descentralizate de aprovizionare.

Va fi mai greu și mai scump, iar nivelul de trai va scădea. Însă, potrivit autorilor articolului, Rusia nu va reuși să distrugă economia ucraineană și capacitatea acesteia de a se adapta.