05 aprilie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

GRIGORE NANDRIŞ A FOST OMAGIAT LA BAŞTINĂ

27 ianuarie 2015 р. | Categorie: Istoria neamului

Lângă Cernăuţii legendari

E un sat frumos cu mândri gospodari.

E satul nostru, sat nemuritor,

 Cu un trecut măreţ şi-un viitor…

Savanţii din viţă dârză de ţărani

Ni-s Nandrişii mândrie peste ani

Şi atâţia alţii  consăteni

Ce-şi zic cu demnitate mahaleni…

( Imnul satului Mahala)

Nu cred că există altă localitate în nordul Bucovinei ce s-ar mândri cu un număr atât de mare de personalităţi (peste 100), care s-au născut în Mahala, comună românească de pe malul Prutului, atestată pentru prima dată documentar în anul 1472, când a fost dăruită mănăstirii Putna de domnitorul Ştefan cel Mare. Printre aceste persoane ilustre, desigur, se evidenţiază familia Nandriş, reprezentată de doi medici (Ion şi Toader), doi ingineri (Vasile şi Gheorghe),doi profesori universitari (Grigore şi Octavian, vărul său). Indiscutabil, locul fruntaş în această pleiadă vestită îi revine cunoscutului în întreaga lume lingvist Grigore Nandriş, specializat în slavistică, filolog, profesor la universităţile din Cernăuţi, Cracovia, Bucureşti, Londra şi Oxford, de la naşterea căruia, săptămâna precedentă, s-au împlinit 120 de ani, eveniment sărbătorit printr-o acţiune culturală de suflet la Şcoala Medie din localitate ce din 2014 îi poartă numele, organizată de profesoara de istorie Ana Gostiuc şi elevii acestei instituţii de învăţământ.

Manifestarea de omagierea a ilustrului savant a fost deschisă de Mihail Gostiuc, directorul şcolii, urmat de intonarea de către elevi a Imnului satului, de trecerea de către ei, prin informaţii succinte, a biografiei vestitului lor consătean –  copilăria, tinereţea, studiile, activitatea socială şi culturală (preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, 1929-1942), munca didactică în exil a celui de-al treilea fiul al ţăranilor Dumitru şi Maria Nandriş, născută Lazăr, care a ajuns profesor  cunoscut în toată lumea, numele căruia, din 2014, îl poartă şi drumul central din sat.

Oaspetele manifestării – ministrul consilier Ionel Ivan de la misiunea diplomatică română la Cernăuţi, s-a adresat către „generaţia tânără de mahaleni”: „Sunteţi norocoşi, deoarece profesorii vă cultivă dragostea faţă de limba română, faţă de Ucraina, faţă de personalităţile locale, Sunteţi norocoşi, fiindcă aveţi asemenea exemple ca Grigore Nandriş, pe care, sunt sigur, le veţi urma şi peste 10-20 de ani şi despre voi se va vorbi ca despre Grigore Nandriş ce cu 100 de ani în urmă era cetăţean al Europei, iar în curând şi voi veţi deveni membri ai comunităţii europene”.

Octavian Voronca, fost director al ŞM Mahala (1984 -2005), s-a referit la activitatea savantului în timpul activităţii lui ca preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1929 –1942), rugându-i pe elevi: „ Nu uitaţi că Grigore Nandriş cunoştea 14 limbi, însă menţiona că a ajuns la o asemenea reuşită datorită faptului că a studiat bine limba română ce i-a servit drept bază pentru atingerea performanţei. Aşa că învăţaţi bine limba maternă şi nu uitaţi că sunteţi români”.   

Teza respectivă a fost continuată de Elena Nandriş, primarul satului Mahala: „Să nu vă fie nicicând ruşine, dragi elevi, că sunteţi mahaleni, că sunteţi români. Când vă veţi apleca capul şi vă veţi ruşina că sunteţi mahaleni români, înseamnă că vă călcaţi singuri în picioare. Nu uitaţi că pe primărie e arborat drapelul satului – Tricolorul cu stema localităţii, că sute de consăteni au murit la Lunca, au fost de trei ori ridicaţi şi duşi forţat în Siberia, Kazahstan, Onega. Însă n-au reuşit să ne distrugă, să ne calce în picioare, de aceea astăzi Mahala e unul dintre cele mai vechi şi mai mari localităţi din Bucovina, iar mahalenii au fost şi au rămas români”.

T. NICOLAE