La Cernăuţi au fost distribuite beneficiarilor aproape 13.000 de carduri de transport preferenţial. În total, au fost tipărite aproape 28.000 de carduri de transport cu reducere.
A declarat viceprimarul or Cernăuți, Ihor Krohmal. „În prezent, nu există un act legislativ sau rezoluție a Cabinetului de Miniștri care să limiteze traficul în timpul unei alerte aeriene. Există un algoritm de acțiuni dezvoltat de Serviciul de Stat de Urgență. Și există o recomandare de a urma algoritmul de acțiune. Este scris că autobuzul trebuie să aducă oamenii într-un loc sigur și să oprească traficul. Ceea ce av
Pe 12 martie, la ora 5:10, linia fierbinte 101 a primit un raport despre un incendiu în orașul Cernăuți pe strada Zelena. Incendiul a izbucnit într-unul din depozite.
Una din cele mai frumoase sărbători ale românilor - Mărțișorul, simbolul ce ne definește identitatea. Din cauza pandemiei și a războiului în Ucraina, Festivalul ”Mărțișor”, organizat tradițional de Societatea pentru Cultura și Literatura Română ”Mihai Eminescu”, Cernăuți, s-a oprit la cea de-a XXV-a ediție, 2020. Și acum frumoasa sărbătoare a datinilor străbune...
Astăzi sărbătorim Ziua Internațională a Limbii Materne. Situația critică în care se află mica noastră Patrie - Limba Română, e o durere de care nu doar legile Ucrainei, ci și noi, românii, suntem prea mult vinovați. Mai mult, ce să mai zicem, cum ”luptă” și ”apără” limba română, dacă unii lideri de societăți din ținut nu știu nici măcar câte școli cu limba română de predare mai există în Ucraina, dar ghicesc, afirmând că 58, 56… Cert este un singur lucru: Graiul nostru strămoşesc nu va muri, dacă nu îl vom trăda, dacă îi vom învăţa pe copii şi nepoţi limba lui Eminescu.
Spitalul de Urgență din Cernăuți a primit un generator de 100 kW. Aparatul a fost donat de Uniunea Națională a Barourilor de Avocaţi din România și a fost achiziționat din fondurile poporului taiwanez, informează Consiliul Regional Cernăuți într-un comunicat.
O mare bucurie pentru noi românii din această parte înstrăinată de Ţară, că, în Cernăuţi, oraş cu vechi urme româneşti, strada Arhanghelska a fost propusă, de către comisia de toponime, să fie redenumită cu numele cunoscutului scriitor Mircea Lutic, personalitate de vârf a culturii şi spiritualităţii româneşti, cel care a reprezentat elita intelectualităţii bucovinene, s....
Pe această notă realistă din versurile lui Adrian Păunescu, la Palatul Naţional al Românilor din Cernăuţi, dăruita cu har jurnalistă şi interpretă, vicepreşedinta Societăţii Doamnele Române, Carolina Jitaru, în calitate de moderatoare a inaugurat Sărbătoarea Crăciunului şi reanimarea Societăţii Doamnelor Române. Preşedinta, dna Maria Toacă a operat cu date concrete privind crearea Societăţii pe timpul dominaţiei habsburgice, asociaţia fiind sprijinită financiar de oameni bogaţi şi influenţi. Ce-i drept, e a doua reanimare a societăţii, prima a fost după 1991, când Ucraina a devenit independentă, Societatea Doamnelor Române a fost readusă la viaţă de soţia părintelui Mihai Ivasiuc, Victoria.
Însă evenimentul de vârf care a înnobilat această zi, moderat de preşedintele Vasile Bâcu, a constituit lansarea cărţii „Un Consulat Regal la Cernăuţi”- care cuprinde momentul aniversar al împlinirii a 130 de ani de la înfiinţarea Consulatului Regal al României la Cernăuţi (1892) şi a 25 de ani de la înfiinţarea Consulatului General al României în vechea capitală a Bucovinei (1997), apărută într-o excelentă ediţie poligrafică la Editura Pro Universitatea SRL graţie iniţiativei Consulului General al României la Cernăuţi, dnei. Irina-Loredana Stănculescu, cu sprijinul sponsorului Virgil Profeanu, care a fost alături cu sufletul de cei prezenţi, precum deseori o face prin sprijin şi ajutor, online, căruia îi datorăm şi frumosul sediu renovat al Societăţii „M. Eminescu”, dar şi intenţia de a restaura şi renova Casa lui Aron Pumnul - viitorul Muzeu „M. Eminescu”, carte căreia, după cum a accentuat şi dna Irina-Loredana Stănculescu, i-a dat suflet, viaţă, muncind asiduu prin arhivele statului, funcţionarul diplomatic, dl Florin Stan, care a depus eforturi colosale în realizarea acestei sinteze, ajutat de soţia sa, profesoara Viorica – redactorul cărţii (coautori Irina Loredana Stănculescu,
DOAMNE, OCROTEŞTE-I PE ROMÂNI! Azi toate clopotele bisericilor de pe întreg cuprinsul Ţării bat vibrant într-un prinos de profundă recunoştinţă pentru marii făuritori ai Unirii.
…azi pierdem o şcoală, mâine un ziar românesc, iar în curând vom fi lipsiţi şi de suflet – de Limba Română
"...cei din comunitățile istorice românești, sunt cei mai valoroși Români din întreaga lume. Pentru că ei își ASUMĂ identitatea românească (în timp ce Românii din România o exprimă doar), pentru că ei poartă crucile și suferințele asumării acestei identități, pentru că ei apără această identitate, în țările lor "adoptive", în circumstanțe de care Bucureștiul și Românii din România adesea nu au habar. Cine vrea să înțeleagă suferințele acestora poate merge, măcar o dată, la Fântâna Albă, acolo unde mulți dintre buneii lor au ales să moară pentru Țara pe care o iubeau, în numele identității de Român. Sunt pline Siberiile de oasele celor care și-au asumat, în spațiul ex-sovietic, identitatea de român. Au gemut pușcăriile sovietice de Români care și-au iubit Țara necondiționat.
Am moştenit cu laptele mamei un sfânt tezaur strămoşesc: limba, tradiţiile, datinile, cântecul şi portul popular Şi dacă portul popular e cartea de vizită a românului, ar trebui şi limba română să fie sufletul lui. Deşi ne place să cântăm, să dansăm, să demonstrăm portul popular din lada cu zestre a strămoşilor, urmează să ne iubim la fel de mult Neamul şi Limba Română. Or, după cum spune un proverb românesc, „Poartă-te cum ţi-i portul, vorbeşte cum ţi-i vorba" şi nu căuta o altă limbă mai frumoasă decât MATERNA, moştenită din moşi-strămoşi, că nu vei găsi, atunci în zadar vă înstrăinaţi copiii de rădăcini.
Dragobetele este o zi dedicată iubirii și una dintre cele mai frumoase tradiții ale poporului nostru. În această zi de mare sărbătoare, tinerii, îmbrăcaţi în straie naţionale,
„Sunt mândru şi satisfăcut că am reuşit să expun aceste sfinte odoare strămoşeşti, cele mai scumpe amintiri din trecut, de când eram o ţară şi un popor,