EMINESCU NU NE-A UNIT NICI ÎN ANUL CENTENARULUI
15 iunie 2018 | Categorie: Eminesciana
După bucuria inaugurării şi sfinţirii, la 14 iunie, în Cernăuţii lui Eminescu, a noului sediu al Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească, cu şi o mai mare durere şi tristeţe în suflet am venit în Anul Centenarului Unirii şi la acest 15 iunie, la bustul lui Mihai Eminescu ce-i înveşniceşte nemurirea din curtea casei iubitului său dascăl Aron Pumnul,
„S-O FACEM MARE PE ŢĂRIŞOARA NOASTRĂ PRIN ROADELE MUNCII NOASTRE ŞI PRIN MĂRIMEA VREDNICIEI NOASTRE” (VIDEO)
14 iunie 2018 | Categorie: Eminesciana
Îndemna Mihai Eminescu. Într-o societate românească divizată, bântuită de tot felul de trădare, societate ce îşi pierde identitatea de la o zi la alta, a reveni la Eminescu, fie şi măcar de 2 ori pe an – la 15 ianuarie şi la 15 iunie – este o întoarcere la Rădăcini,
ULTIMA POEZIE A LUI EMINESCU, SCRISĂ CU O ORĂ ÎNAINTE DE A MURI
13 iunie 2018 | Categorie: Eminesciana
Se presupune că una dintre poezii - „Stelele-n cer”, a fost scrisă de Poet chiar cu o oră înainte de a muri
ÎN CIMITIRUL VECHI DIN CERNĂUŢI A FOST DESCOPERIT MORMÂNTUL AGLAIEI DROGLI, SORA MAI MICĂ A LUI EMINESCU
10 septembrie 2017 | Categorie: Eminesciana
Pierdut în bălării şi buruieni,
Eminescu – 150 de ani de la debut
3 iulie 2016 | Categorie: Eminesciana
Pentru 2016, Victor Crăciun a mai descoperit un moment: 150 de ani de la apariţia numelui Eminescu în spiritualitate, prin schimbarea benefică a numelui său din acte, Eminovici, de către Iosif Vulcan şi a considerat că evenimentul „trebuie transformat dintr-o simplă aniversare a 150 de ani la apariţia numelui său pe frontispiciul scrisului naţional şi universal într-o sărbătoare a culturii şi într-un moment de eclerare a ei pe plan mondial”, cum îi motivează Victor Crăciun importanţa într-o adresă oficială.
ÎNVEŞNICIREA LACRIMILOR LUI EMINESCU, VĂRSATE LA MORMÂNTUL LUI ARON PUMNUL
21 iunie 2016 | Categorie: Eminesciana
În centrul atenţiei s-a aflat Casa pe cale de dispariţie. La drept vorbind, starea acesteia este o expresie a situaţiei românilor din ţinut. Limba, spiritualitatea noastră nu ar arăta mai bine dacă ar avea forme materiale.
ÎI SLĂVIM NEMURIREA. Reverenţe pentru Eminescu la Cernăuţi
16 iunie 2016 | Categorie: Eminesciana
15 iunie, ziua întreagă am vorbit, am visat, ne-am plimbat cu Eminescu prin oraşul veşniciei sale. Stăm la sfat şi în alte zile: când ne doare sufletul – cu armonia alinătoare a versului, când ni se deşteaptă spiritul de revoltă – cu publicistica-i combativă, când avem nevoie de-un suport moral – cu tot ce ne-a lăsat moştenire în creaţia sa.
EMINESCU – LACRIMA PE CARE ÎNCĂ NU NE-AM PLÂNS-O
16 ianuarie 2016 | Categorie: Eminesciana
Organizate sub patronajul Consulatului General al României la Cernăuţi, prin osârdia Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi şi Societăţii „Mihai Eminescu”, suita de manifestări a debutat cu depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu din Curtea casei lui Aron Pumnul, la monumentul juvenil al Poetului din centrul Cernăuţiului, locuri sfinţite de Pronia cerească, unde paşii lui Eminescu se resimt ori de câte ori venim să ne închinăm la Luceafăr...
TRĂIM CU EMINESCU
15 ianuarie 2016 | Categorie: Eminesciana
Eminescu e al nostru pentru totdeauna, aşa cum ne sunt buneii şi străbunii. ...aprind la biserică o lumânare pentru odihna sufletului celui ce luceşte în ceruri şi stă de strajă graiului nostru românesc
ASTĂZI S-A NĂSCUT CEL FĂR’DE-NCEPUT…
15 ianuarie 2016 | Categorie: Eminesciana
Noi credem neabătut, aşa cum ne-a spus însuşi Poetul, că aparţine unui lanţ familial ce-şi are începutul din epoca domnitorului Alexandru cel Bun... Revenind la numeroasele ipoteze privind geneza Poetului, nu poate să nu ne copleşească şi un sentiment de mândrie că atâtea neamuri ar vrea să fie al lor şi că Eminescu e peste tot, ni numai printre români
ASTĂZI ŞI ÎNTOTDEAUNA, ÎNTRUPAŢI CU EMINESCU LA CERNĂUŢI
16 iunie 2015 | Categorie: Eminesciana
În ziua când Cernăuţiul, cu toţi românii din lume, se opreşte din forfota-i obişnuită pentru a sta cu Poetul de vorbă, suntem mai dragi lui Dumnezeu. Implicaţi cu sufletul şi ca parteneri informativi în evenimentul de excepţie al pogorârii duhului eminescian peste oraşul adolescenţei sale, ziariştii de la „Zorile Bucovinei” au fixat fiecare clipă...
Eminescu, în ianuarie 2015
20 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana
Alegerea zilelor de 13 şi 14 a fost explicată de Carmen Veronica Steiciuc, coordonatoarea festivalului şi reprezentantă a ambelor instituţii cu care începe enumerarea organizatorilor, Centrul Cultural Bucovina, unde este consultant artistic, şi Societatea Scriitorilor Bucovineni, căreia îi este preşedintă, prin dorinţa de a da posibilitatea celor invitaţi să participe pe 15 ianuarie 2015 la Zilele Eminescu de la Botoşani – despre care scriitorul botoşănean Nicolae Corlat avea să spună câteva lucruri deosebite la Suceava -, cărora, a subliniat, manifestarea sucevenilor le este “o completare”, la Botoşani fiind premiată poezia, iar la Putna cele mai bune lucrări de exegeză a creaţiei eminesciene.
Eminescu, omul mai-mult-ca-perfectului-iubirii
20 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana
Ne amintim acum aşadar ziua de 21 Ghenari, când, în iarna lui 1850, preotul Ioan Stamate l-a botezat pe pruncul Mihail, fiul căminarului Gheorghe Eminovici şi al doamnei sale Raluca, în cristelniţa bisericii Uspenia din Botoşani, naş fiindu-i bunicul stolnic Vasile Iuraşcu, cel care s-a lepădat de Satana în numele unui prunc cu stea în frunte - şi i-a înscris naşterea şi botezul în mitrica acelui an, la numărul 3 al primei pagini din registru, fără să ştie că, scriind acele rânduri, consfinţeşte un act solemn de-o însemnătate unică pentru cultura română.
LA EMINESCU – ÎNTR-O UNICĂ SUFLARE ROMÂNEASCĂ
17 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana
Un omagiu de la Mănăstirea Putna, Catedrala veşnicei odihne a lui Ştefan cel Mare, i-a adus Marelui Eminescu ÎPS Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Voievodalei ctitorii (unde Eminescu a fost comemorat cu o zi înainte), prin misiunea culturală iniţiată de a veni cu o ceata de colindători, coborâtă de pe plaiurile Vicovului de Sus, „de la oştenii lui Ştefan cel Mare”, după cum a sensibilizat şi Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan,
Mihai Eminescu şi oraşul lui Alexandru cel Bun
14 ianuarie 2015 | Categorie: Eminesciana
Din Ipoteşti, „satul din legendă”, porneşte Mihăiţă Eminovici la vârsta de opt anişori spre capitala Bucovinei, aflată sub dominaţie habsburgică, pentru a fi înscris la Şcoala „National-Hauptschulle”. Aici, purtând în suflet imaginea miraculoasă a meleagurilor natale cu „lacul codrilor albastru” şi basmul despre Călin, povestit de bătrânul prisăcar Miron cu vocea lui domoală şi plină de vrajă, însoţit pe străzile cernăuţene de chipul dulce al mamei şi de dorul de libertate, copilul, crescut în sânul naturii, a continuat să soarbă cu nesaţ din izvorul nesecat al cunoştinţelor.
