25 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

VALORILE FRANCOFONIEI LA ROMÂNI

28 martie 2013 р. | Categorie: Noutăţi

Timp de patru zile, studenţii de la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene au comunicat cu şeful catedrei lor, dr. doc. Gheorghe Jernovei, mai mult în limba franceză, fiind însoţiţi de melodiile sentimentale ale lui Salvatore Adamo şi Joe Dassin, de muzica lui Paul Mauriat, de visul la o promenadă pe Champs-Elysees… Pe bună dreptate tinerii români de la Facultatea de Filologie au fost iniţiatorii şi organizatorii acestei frumoase sărbători europene, Zilele Francofoniei în mediul studenţesc şi profesoral al Universităţii Naţionale „Iuri Fedkovyci”, dezvăluind printr-o bogată diversitate artistică aderenţa neamului nostru la francofonie, ataşament determinat de interferenţele culturale şi istorice ale acestor două popoare de sorginte latină.

Dar mai este ceva foarte important care denotă natura românilor de a fi europeni: francofonia înseamnă pace, înţelegere şi toleranţă, aceste trei valori fiind în profunzime etalate în ziua finală a sărbătorii. În cea de-a patra zi, Sala Roşie a Universităţii a fost dominată de prietenii francofoniei, alături de dl Gheorghe Jernovei, dle Lora Bostan, Felicia Vrâncean şi alţi conferenţiari cu studenţii lor, aflându-se viceconsulul României la Cernăuţi, Denisa Gabor, prorectorul Tamara Marusik, decanul Facultăţii de Filologie Boris Bunciuk, oaspeţi de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, lideri ai societăţilor naţionale româneşti. O contribuţie aparte şi-au adus câteva studente de la secţia de muzică a Facultăţii de Pedagogie, care au întregit filmuleţul despre minunile arhitectonice ale Parisului cu ale lor alese calităţi vocale. Îndeosebi, au fost lăudate Taisia Strugaru şi domnişoara Elvira, pentru că au cântat impecabil în franceză, evidenţiindu-se şi prin măiestria de interpretare. Întreaga sală a fost electrizată de Carolina Jitaru, copleşită de rendez-vous-ul cu anii studenţii, trăiţi îi aulele acestei universităţi, dar şi mai mult de impresiile mereu vii în memorie după călătoria fugitivă la Paris. Emoţiile ei, exprimate pe strune de chitară cu melodia pe versurile eminesciene „Când amintirile…”, iar mai apoi şi o melodie din repertoriul Patriciei Kaas, i-au făcut pe toţi să cânte într-un glas cu talentata interpretă.

Astfel, s-a dovedit că francofonia uneşte inimi, înlăturând barierele lingvistice. Bunăoară, discursul viceconsulului Denisa Gabor, rostit în franceză, precum şi mesajul parlamentarului român Sanda Ardeleanu, doctor honoris causa al Universităţii Cernăuţene, dat citire de dumneaei, au fost lesne înţelese de conferenţiarul universitar, profesorul de franceză Taras Ivasiutin, dialogul între ei continuând în aceeaşi limbă. În franceză şi-a ţinut comunicarea şi dna Viorica Cornea de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, iar studenta Tatiana Mocan, de la aceeaşi instituţie, ne-a uimit cu polivalenţa calităţilor intelectuale şi artistice. Discursul i-a fost însoţit de un cântec şi o poezie proprie – în franceză şi varianta română.

Istoria modernă şi contemporană a României include o componentă francofonă importantă, multe nume ilustre – Constantin Brâncuşi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Panait Istrati, Gheorghe Enescu, Emil Cioran făcând parte din patrimoniul cultural francofon. Trecut cultural extrem de bogat ce ne apropie de francofonie a fost abordat în prelegerea dr. doc. Lora Bostan, care a evidenţiat că franceza a fost ca a doua limbă maternă pentru mulţi scriitori români, începând cu clasicul Vasile Alecsandri şi până la contemporanul Nicolae Breban. Astfel, românii nicicând n-au fost izolaţi de Occident, limba franceză exprimând şi idealurile noastre de a gândi liber şi a fi europeni.

Zilele francofoniei la Universitatea din Cernăuţi s-au încheiat pe ritmurile înălţătoare ale muzicii orchestrei lui Paul Mauriat, iar sărbătoarea sufletească generată de acest eveniment continuă, pentru că, în pofida expansiunii limbii engleze pe glob, francofonia este un proces permanent, aşa cum Parisul e o sărbătoare fără de sfârşit – a vieţii şi dragostei eterne.

Maria TOACĂ