LA STEJARUL LUI STEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT DIN CODRII COSMINULUI

Istoria glorioasă a Ţării, Limba Maternă melodioasă, religia strămoşească sunt pilonii ce ne identifică ca Neam,dar şi ne deosebeşte de alte popoare. Şi a devenit de acum o tradiţie frumoasă, iniţiată încă la începutul anilor 90 ai secolului trecut,  de regretatul protopop al raionului Hliboca Vladimir Borcea, ca în a doua zi de Paşti românii din nordul Bucovinei să se adune la Stejarul lui Stefan cel Mare şi Sfânt din Codrii Cosminului, devenit simbol al gloriei arcaşilor Domnului Moldovei.

În anul curent la stejarul din Cosmin s-au adunat români i care au lăsat pentru câteva ore de sărbătoare creştinească pentru a fi alături, în gândire şi suflare românească, de conaţionalii ce ţin mereu aprinsă flacăra românească în ţinutul bucovinean. Evenimentul a fost deschis de Ion Gorda, protopopul raionului Hliboca, care, împreună cu un sobor de preoţi, susţinuţi de corurile bisericilor din Voloca şi Hruşăuţi, au ţinut un serviciu divin întru gloria  ostaşilor ştefanieni ce şi-au apărat Ţara de duşmanii nepoftiţi, pentru limba maternă, pentru pace.

Domnul Edmond Neagoe, consul la misiunea diplomatică română la Cernâuţi, în scurtul său discurs a relevat diplomaţia Domnitorului, fapt mai puţin descris de istorici : „ Ştefan cel Mare  a ştiut să facă acele alianţe ce i-au adus mai mulţi prieteni în momente de restrişte şi să salveze sufletul neamului nostru în situaţii, pe care şi astăzi cercetătorii istoriei le consideră o minune dumnezeiască – existenţa poporului nostru, continuitatea lui pe aceste meleaguri. Ştefan cel Mare şi Sfânt ne-a adus bucuria coexistenţei paşnice, a ctitorit 47 de biserici şi mănăstiri, ne-a ajutat ca prin credinţă să dăinuim pe aceste locuri. Şi acest stejar secular e sfinţenia noastră, iar acest loc sfânt ne uneşte,  ne ajută să existăm şi în viitor pe aceste meleaguri”.  

Doctorul în istorie Vasile Adăscăliţei din Darabani,judeţul Suceava, s-a referit la datele istorice ale luptei din Cosmin, menţionând talentul tactic şi de diplomat al domnitorului Moldovei.

Liderii societăţilor naţional-culturale româneşti din ţinut Dumitru Covalciuc, Vasile Bâcu, Vasile Tărâţeanu, Aurica Bojescu, Octavian Voronca au evidenţiat vitejia ostaşilor moldoveni, adresându-se către profesorii de istorie din şcolile româneşti din ţinut să vină în fiecare an la acest loc sfânt pentru noi, astfel nu numai predându-le pe viu lecţii de istorie naţională, ci şi transmiţând astfel ştafeta generaţiei tinere. Drept  exemplu aici a servit primarul comunei Mahala, care a sosit la Stejar împreună cu Nicolae Gostiuc, preşedintele Societăţii „Grigore Nandriş” din localitate, însoţiţi de grupul vocal de la Casa de Cultură, condus de Elena Petriuc, îmbrăcate în port popular românesc. Cât ar fi de frumos dacă la acest loc  emblematic românesc s-ar prezenta astfel şi celelalte sate româneşti din regiune!

Membrii Corul popular „Dragoş Vodă, dirijat de Dumitru Caulea, soliştii Gheorghe Caulea, tatăl dirijorului, Gheorghe Puiu şi Gheorghe Onofreiciuc,  ansamblul vocal din Mahala au interpretat un purpuriu de cântece patriotice.  

T. NICOLAE  

Fotografii : "Zorile Bucovinei"