22 ianuarie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

SĂ NU DORMIM: ÎNCEPE DECOMUNIZAREA CERNĂUŢIULUI!

19 aprilie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Legea cu privire la decomunizarea Ucrainei încă n-a intrat în vigoare, dar procesul a început. De fapt, şi fără această lege în majoritatea regiunilor ţării decomunizarea se desfăşoară de multă vreme, acum ajungând la etapa finală. În regiunea Cernăuţi, bunăoară, încă la începutul anilor 90 au fost demontate monumentele şi busturile lui Lenin, schimbate denumiri de străzi, localităţi. Dar „decomunizarea” nu înseamnă numai răsturnarea lui Ilici. De rând cu schimbarea denumirii străzilor şi interzicerea simbolurilor comuniste, legea prevede şi deschiderea arhivelor secrete, scoaterea de sub lacătul tainelor a crimelor săvârşite de organele sovietice de exterminare în masă.

Kyivul a spus deja „adio” simbolurilor comuniste, prin hotărârea comisiei pentru buget de pe lângă Consiliul Orăşenesc de a sprijini înlocuirea denumirilor şi simbolurilor comuniste pe tot teritoriul capitalei. Deputaţii au decis ca până la 28 iunie să se facă inventarierea, iar până la 24 august, de Ziua Independenţei Ucrainei, să nu rămână nici urmă de duh sovietic-comunist în capitală.

O decizie similară au adoptat şi deputaţii Consiliului Orăşenesc Cernăuţi, în oraşul nostru urmând să fie schimbate denumirile a circa 56 de străzi. În acest scop s-a format o comisie pentru toponimie, condusă de secretarul primăriei Cernăuţi, Iaroslav Kuşnirik. Încă nu s-a precizat şi n-a fost făcută publică lista acestor străzi, dar se ştie precis că vor fi schimbate denumiri ca Gaidar, Moris Torez, Vatutin, Olimpiada de la Moscova... În privinţa arterei Olimpiada de la Moscova, care începe de la vechiul cimitir şi ajunge până la Prut, există două versiuni, făcute publice de deputata Consiliului Orăşenesc O. Kalmykova. Una ar fi „Siciovyh striliţiv” (arcaşi căzăceşti), versiune argumentată de faptul că, după cum susţine deputata, la Cernăuţi a existat o unitate de cazaci care a participat la eliberarea Kyivului de bolşevici. Tot de la această persoană aflăm că la primărie au fost înregistrate adresări din partea locatarilor de pe strada respectivă, care solicită denumirea de „Stepan Bandera”. Oricum, până la urmă se va ajunge la un consens, căci ambele vor face cinste acestei străzi.

Şi dacă tot a început acest proces atât de costisitor, realizat pe bani publici, din buget, la care contribuie şi românii, cred că n-ar trebui să rămânem o masă amorfă. E cazul ca societăţile naţionale ale românilor să intervină cu propuneri privind revenirea la unele vechi denumiri din perioada interbelică, şterse cu barbarie de pe clădirile oraşului de ocupanţii sovietici. Nu se ştie dacă în lista străzilor ce urmează să-şi schimbe denumirea a fost inclusă şi „28 iunie”, şi dacă aceasta este considerată ca reminiscenţă a epocii comuniste. Mai avem în oraş şi un tanc cu stea roşie, postat la loc de cinste, ce aminteşte de începutul celei mai tragice pagini din istoria românilor, dar şi a altor etnii din Bucovina, şi un monument uriaş al soldatului „eliberator”. De la 1940 încoace, urmele româneşti au fost distruse de pe faţa ctitoriei lui Alexandru cel Bun. Acum, când Patria noastră istorică, România, este considerată prietenă şi una din primele pe lista aliaţilor Ucrainei ar trebui să se înlăture aceste nedreptăţi.

Maria TOACĂ