SĂ NE PĂSTRĂM TRECUTUL PENTRU A NE CREA VIITORUL

Astăzi, la Centrul Bucovinean Cultural de Studii Metodice, a fost vernisată expoziţia „Interferenţe etnografice”, proiect transfrontalier cu genericul „Să ne păstrăm trecutul pentru a ne crea viitorul”, derulat de Muzeul Bucovinei, Suceava, în parteneriat cu Muzeul Regional de Arhitectură Populară și Trai din Cernăuți, cu Muzeul de Istorie și Etnografie Bălți, Republica Moldova, şi Consiliul Judeţean Suceava, fiind finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Vecinătate și Parteneriat și cofinanțat de statele participante în program, având un buget total de 208.500 de euro. Vernisajul de la Cernăuţi a fost precedat de alte două expoziţii, care s-au desfăşurat în februarie-martie la Suceava şi Bălţi.

Manifestarea de la Cernăuţi a fost inaugurată de Oleg Kuciurean, directorul Muzeului Regional Cernăuți de Arhitectură Populară și Trai, la ea participând şi luând cuvântul dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Doina Maria Creangă, directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, manager de proiect, Ludmila Dobrogeanu (Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți), Tatiana Şaragova, adjunct al Şefului Direcţiei Cultură a ARS, expoziţia dispunând de patru cataloage trilingve (română, ucraineană, engleză) – „Port popular”, „Ceramică”, „Textile de interior”, „Mobilier din colecţiile de etnografie ale muzeelor din Suceava, Cernăuţi şi Bălţi”, care au fost dăruite fiecărui participant

Expoziția reconstituie un interior de casă țărănească bucovineană, adusă de la Muzeul Regional Cernăuți de Arhitectură Populară și Trai, având ca bază principală un cuptor tradiţional, pe care sunt expuse diverse obiecte din ceramică, un pat şi o ladă de zestre, un blidar cu obiecte de uz casnic, şase manechine „îmbrăcate” în costume populare bucovinene – românesc, huţul,  şi din zona Nistrului.

Membrii echipei de proiect din cele trei ţări participante au specificat faptul că patrimoniul cultural etnografic are un fond comun, aproape neexistând diversităţi distinctive, dar toate făcând parte dintr-o realitate etnografică şi culturală, existentă în fiecare stat, şi-au exprimat convingerea că relaţiile de parteneriat şi prietenie între muzeele respective au un început eficient şi un viitor rezultativ, fiind urmate de proiecte comune ulterioare.

Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, graţie căreia a fost iniţiat proiectul respectiv, a ţinut să specifice importanţa misiunii, asumată de parteneri ce e foarte actuală pentru întreaga regiune transfrontalieră ce cuprinde tradiţii folclorice, obiceiuri, pe care le avem aici, în această parte a Europei: „Trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru capacitatea de a păstra tradiţiile mamei, străbunicii pentru uzul zilnic, pentru fiecare anotimp. Timp de 18 luni participanţii proiectului au creat momente şi condiţii deosebite pentru a promova tradiţia, folclorul şi obiceiurile populare, fiindcă fără ele nu vom avea un viitor frumos, demn, moral şi etic”.

T. NICOLAE