04 august 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

INAUGURAREA CENTRULUI CULTURAL „EUDOXIU HURMUZACHI” LA CERNĂUŢI – „NĂDEJDEA NOASTRĂ URCĂ DEALUL...”

11 mai 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Cernăuţiul, Românii sunt iarăşi în sărbătoare. Mai bine zis, arterele Cernăuţiului au pulsat cu sânge românesc, vechea ctitorie a Domnitorului Alexandru cel Bun din nou a luminat cu o strălucitoare feerie a Tricolorului, portului, cântecului şi dansului popular românesc. Or, de Ziua proclamării independenţei României, în cadrul festivităţilor prilejuite de sărbătorirea Zilei Europei la Cernăuţi şi de inaugurarea  Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, fosta stradă Domnească a fost inundată de flori, de cântări, de Grai Românesc, amintindu-ne de vremurile când străzile oraşului de pe Prut erau parfumate cu petale de trandafiri, că timpurile se repetă, că viitorul nostru, al românilor din Bucovina înstrăinată, depinde doar de noi, de iubirea ce-o avem faţă de Limba Română, faţă de Patria noastră istorică, alături de care ne dorim în Europa. Adevărul e că avem cu ce ne lăuda, ne mândri şi ce demonstra întregii Europe –  veritabila şi inestimabila noastră zestre străbună – Credinţa, Tradiţiile, Portul Popular.

De altfel, la 10 mai curent, aceste vestigii străbune, dantelate sub semnul Datinii într-un curcubeu al dăinuirii,  şi-au revărsat  din nou strălucirea în Parada Portului Popular Românesc – o suită de colective de tineri şi frumoşi artişti amatori, orchestre populare din diverse localităţi ale raioanelor cu populaţie românofonă din ţinut – Crasna, raionul Storojineţ, Voloca, Suceveni, Stăneşti, raionul Hliboca, Horbova, raionul Herţa, Mahala, Marţinţi, fanfara din Costiceni, raionul Noua Suliţă, Ansamblul folcloric „Perla”,  în frunte cu dna primar Elena Nandriş,  fiinţa generoasă care timp de două zile a găzduit peste 50 de oaspeţi sosiţi din Ţară, şi-au etalat portul popular, măiestria artistică, dansând şi cântând, demonstrând pe viu că-şi iubesc cu adevărat Graiul şi Neamul.

 Dar şi alţi etnici români, în suflet cu Tricolorul, au venit, îmbrăcaţi în veritabile straie naţionale, la Sărbătoarea Neamului de pe fosta stradă Flondor. I-am admirat astfel gătiţi ca de zile mari, venind frumoşi şi mândri ca doi miri, pe  colegul nostru Mihai Huţcal, cu o pană de păun la pălărie şi pe soţia sa Lidia, colaboratoare la Arhiva de Stat din Cernăuţi, originari din Boianul lui Neculce, care primii au deschis Parada Portului Popular pe  actuala stradă pietonală O. Kobyleanska, venind chiar de acasă astfel îmbrăcaţi în costume populare la deschiderea Centrului,  pe harnicele noastre corespondentele netitulare Alexandra Jar şi Gheorghina Pascal, pe profesorul şi istoricul Ion Sucevan, de asemenea, corespondent netitular al ziarului „Zorile Bucovinei”, cu cămaşă de pânză, pălărie şi izmene, cu pieptar cu blană de dihor, pe mulţi alţi români, care îşi iubesc portul, datinile şi tradiţiile străbune. Am regretat sincer că n-am scos şi eu cătrinţa şi cămaşa de pânză cu altiţă din lada mamei. Dar am promis, împreună cu colega Maria Toacă, cu privighetorile cântecului popular românesc din ţinut, dnele Victoria Costinean şi Elena Calancea,  să îmbrăcăm costumul naţional de ZIUA LIMBII ROMÂNE şi, ar fi o danie străbunilor, ca fiecare sărbătoare naţională de suflet a românilor din istorica provincie a României – Bucovina – să înceapă tradiţional pe strada Domnească, cu Parada Portului Popular, desigur, organizată şi condusă cu har, ca şi de data aceasta, de românca care ne înaripează spiritul patriotic, talentata, experimentata şi priceputa la toate dna primar Elena Nandriş.

Dincolo de orice, dacă e să credem că interdicţia de intrare în Ucraina a lui Mircea Druc e o greşeală reparabilă, comisă  din întâmplare şi sperăm că va fi cât de curând anulată, statul ucrainean, în această perioadă de criză economică şi declin politic ţinând cont de sprijinul cu adevărat frăţesc, acordat de cel mai apropiat şi fidel vecin – România, căci nu în zadar se spune că prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte, în Ziua proclamării Independenţei Patriei noastre istorice, în centrul Cernăuţiului s-a cântat, dansat şi vorbit Româneşte, nimeni, nici măcar autorităţile ucrainene nepunându-ne nici o piedică, după cum a sensibilizat şi organizatorul manifestării Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, atunci de ce n-am organiza cât mai multe asemenea sărbători ale Sufletului Românesc în Bucovina? Ca limba română să răsune liber, pretutindeni în oraşul lui Alexandru cel Bun, ca pe viitor nimeni să nu-şi dorească să-şi înstrăineze copiii de Grai, de NEAM.

Ofrandă a iubirii frăţeşti este că Cernăuţiul e leagănul de dor al multor personalităţi de cultură din Ţară, buneii sau părinţii cărora s-au născut în Capitala istorică a Bucovinei, posibil, prin aceasta şi este motivat numărul mare de oaspeţi, cu dor de Bucovina, prezenţi la manifestare, printre care ne-am bucurat s-o întâlnim şi pe medicul Florica Melnic, o fidelă cititoare şi abonată pe Internet la „Zorile Bucovinei”.

Deşi strada Flondor răsuna de vocile măiestre ale participanţilor la istoricul eveniment, onoarea de a inaugura Centrul de Cultură Românească prin înălţătoarele imnuri ale  Ucrainei şi României a avut-o, şi de data aceasta, Corul „Dragoş Vodă”, cartea de vizită a Societăţii „Mihai Eminescu”.

După sfinţirea locaşului de către un sobor de feţe bisericeşti, în frunte cu Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, ajutat de preacucernicii Ioan Gorda, protopop de Hliboca, de părintele Constantin Cibotaru, parohul Bisericii din Băhrineşti, preotul Radu Ilaş din Bucureşti,  etc., la ceremonia de inaugurare a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, în cadrul căruia vor funcţiona Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „Bucureşti”, Departamentele Învăţământ şi Şcoli, Cultură şi Literatură, au fost prezenţi, cu un mesaj de salut, Angel Tîlvăr,  Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare,  dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Sergiu Nistor, consilierul Preşedintelui României, care a dat citire mesajului de felicitare al şefului Statului Român, Klaus Iohannis, Zvetlana Preoteasa, directoarea Institutului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”,  Mihail Gainiceru, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, Iaroslav Kuşnyryk, secretarul Consiliului Orăşenesc Cernăuţi, Viorel Iastrimschi, şeful ARS Herţa, Gheorghe Predii, şeful ARS Hliboca, reprezentanţi ai raioanelor Storojineţ şi Noua Suliţă,  reprezentantul primăriei municipiului Bucureşti, Mihai Chirică, viceprimarul oraşului Iaşi, academicianul Mihai Cimpoi, cărturarul Ioan Pintea şi sculptorul Alexandru Gavrilaş, dr.doc. Ilie Popescu, preşedintele Societăţii Regionale „Golgota”, poeta Lucia Olaru-Nenati, Alexandru Hurmuzachi de la Chişinău, scriitorii Mihai Moraraş şi Mihai Prepeliţă, Carmen Andronachi, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina etc. Din Capitala Unirii, de unde înmuguresc şi cresc speranţele românilor de pretutindeni, a sosit, în capitala Bucovinei istorice, cu o floare de dor şi cuvinte de felicitare,  Ion Dumitraş, preşedintele Consiliului Judeţean Alba Iulia.

Oricum, cât de greu nu ne-ar fi, soarele speranţelor noastre răsare şi ne luminează tot din Patria noastră istorică – România, spre care n-am încetat, ca şi buneii, părinţii noştri să ne aplecăm genunchii şi să ne înălţăm vrerile. Exprimându-şi admiraţia faţă de efortul depus pentru conservarea românismului în această parte a Europei, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, de data aceasta ne-a salutat din numele guvernului român, citind mesajul de felicitare al  prim-ministrului  Victor Ponta, specificând că deschiderea, la Cernăuţi, a Centrului Român „Eudoxiu Hurmuzachi”  e într-adevăr o sărbătoare, un moment de rezonanţă ce ne cheamă să preţuim valorile şi tradiţiile Bucovinei: „Am convingerea că Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” poate deveni unul din cei mai importanţi actori în promovarea intereselor comunităţii româneşti din nordul Bucovinei în sensul păstrării, protejării elementelor ce ţin de cultura şi limba maternă”.

Prezenţa la acest eveniment major a înaltului demnitar român Angel Tîlvăr,  Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, reconfirmă grija şi atenţia pe care guvernul român ne-o acordă nouă, românilor înstrăinaţi de Țâră, întru afirmarea, păstrarea şi perpetuarea valorilor identitare. Angel Tîlvăr şi-a exprimat convingerea că Centrul Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” ce găzduieşte o librărie românească, de altfel, unde toţi doritorii îşi pot procura o carte, obiectivul căruia îl constituie activitatea de păstrare, afirmare şi promovare a identităţii româneşti, a imaginii României în regiunea Cernăuţi, sprijinit material de DPRRP-MAE ca proiect în cadrul sesiunii de finanţare ianuarie 2015, va deveni una din Casele spirituale ale românilor din Bucovina, cu deschidere, prin fineţea culturii, către toţi membrii comunităţii româneşti, identitatea cărora va fi promovată cu mândrie în acest spaţiu deschis tuturor cernăuţenilor: “Ne bucurăm că vom fi parteneri în acest proiect ce va susţine eforturile românilor din oraşul şi regiunea Cernăuţi,  şi nu numai, ca ei să îşi afirme identitatea”.

 „Nădejdea noastră urcă dealul” ori de câte ori sezisăm vocea incomparabilă şi melodioasă, focu-i din glas şi inimă ce ni se transmite prin  miraculoase zvâcniri ale sufletului înaripat de sacralitatea chemării: „Să nu uiţi nicicând măi frate, /Sângele apă nu se face”,  cunoscutul şi îndrăgitul artist Alexandru Pugna, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud,  purtându-ne dorurile şi aspiraţiile spre Ardeal şi Bucovina,   ne-a adus şi mesajul de felicitare al preşedintelui Emil Radu Moldovan, graţie căruia, premierul român Victor Ponta a făcut, anul precedent, o vizită românilor din nordul Bucovinei, alocând mijloace băneşti pentru reconstrucţia Casei lui Aron Pumnul ce va găzdui viitorul Muzeu „Mihai Eminescu”, multaşteptat de noi, cei  din Bucovina înstrăinată.

După tăierea panglicii de inaugurare a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” de către membrii familiei Patraş (soţia şi fiica) şi de către preşedintele instituţiei Vasile Tărâţeanu, dl Eugen Patraş, patronul localului sediului şi vicepreşedintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, le-a adresat tuturor mulţumiri  pentru participarea la manifestare, sărbătoarea continuând cu un  concert de muzică populară românească, susţinut de Gică Puiu, maestrul Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei, Diana Valuţă din Chişinău, Chira Voichiţa din comuna suceveană Straja, Felicia Oblesniuc din Câmpulung Moldovenesc, cei mai aşteptaţi şi aplaudaţi fiind vocile noastre bucovinene de aur - maestrul Ioan Paulencu, marele luptător pentru românitate, cultură şi adevăr, care duce la Chişinău oxigen românesc din Bucovina lui neuitată, şi dulcea priveghetoare de pe Valea Siretului Maria Iliuţ, Artişti ai Poporului din Republica Moldova, care i-au dăruit pe cei mai rezistenţi români prezenţi la Sărbătoare cu aroma celor mai frumoase petale ale cântecului popular românesc.

Cu sufletul încărcat de emoţii pozitive şi bucuria că existăm, iubim, doinim, visăm cu ochii larg deschişi şi gândim româneşte, am pornit spre casă, împărtăşind speranţa prietenelor Maria Toacă şi Victoria Costinean că Centrul Român din Cernăuţi va promova ideile identitare pentru care a militat patriotul, cărturarul  şi istoricul Eudoxiu Hurmuzachi, pentru care luptă şi ziariştii de la „Zorile Bucovinei”, unde a avut loc adunarea de constituire a Centrului, că el va deveni o adevărată Casă Spirituală, unde vor putea veni, fără invitaţie, la un pahar de vorbă românească, precum la sărbătorile şi jubileele ziarului „Zorile Bucovinei", toţi românii din Bucovina istorică şi prietenii din Ţară, şi chiar ţăranii care, fermecaţi de vocea încântătoare a Mariei Iliuţ, s-au prins în hora mare, învârtind-o cu foc în centrul vechii urbe, că dispunând de Departamentul  Învăţământ şi Şcoli, numărul instituţiilor medii cu limba română de predare nu se va reduce, ele nu vor fi ucrainizate.

Deci, să ne cinstim cum se cuvine Patria, Credinţa, Limba, păstrând şi perpetuând astfel frumoasa moştenire a marelui Patriot şi Bărbat al Neamului Românesc – Eudoxiu Hurmuzachi, aceeaşi vrere să pulseze, pe măsura dorinţelor şi speranţelor noastre, ca toţi românii să vină cu tragere de inimă, să se simtă aşteptaţi în oaza românismului  Casei Sufletului Românesc de pe strada Domnească, din oraşul de pe Prut, ctitorie a Domnitorului Alexandru cel Bun.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii : „Zorile Bucovinei”