Cernăuţiul, Românii sunt iarăşi în sărbătoare. Mai bine zis, arterele Cernăuţiului au pulsat cu sânge românesc, vechea ctitorie a Domnitorului Alexandru cel Bun din nou a luminat cu o strălucitoare feerie a Tricolorului, portului, cântecului şi dansului popular românesc. Or, de Ziua proclamării independenţei României, în cadrul festivităţilor prilejuite de sărbătorirea Zilei Europei la Cernăuţi şi de inaugurarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, fosta stradă Domnească a fost inundată de flori, de cântări, de Grai Românesc, amintindu-ne de vremurile când străzile oraşului de pe Prut erau parfumate cu petale de trandafiri, că timpurile se repetă, că viitorul nostru, al românilor din Bucovina înstrăinată, depinde doar de noi, de iubirea ce-o avem faţă de Limba Română, faţă de Patria noastră istorică, alături de care ne dorim în Europa. Adevărul e că avem cu ce ne lăuda, ne mândri şi ce demonstra întregii Europe – veritabila şi inestimabila noastră zestre străbună – Credinţa, Tradiţiile, Portul Popular.
De altfel, la 10 mai curent, aceste
vestigii străbune, dantelate sub semnul Datinii într-un curcubeu al dăinuirii, şi-au revărsat
din nou strălucirea în Parada Portului Popular Românesc – o suită de
colective de tineri şi frumoşi artişti amatori, orchestre populare din diverse
localităţi ale raioanelor cu populaţie românofonă din ţinut – Crasna, raionul
Storojineţ, Voloca, Suceveni, Stăneşti, raionul Hliboca, Horbova, raionul
Herţa, Mahala, Marţinţi, fanfara din Costiceni, raionul Noua Suliţă, Ansamblul folcloric „Perla”, în frunte cu dna primar Elena Nandriş, fiinţa generoasă care timp de două zile a
găzduit peste 50 de oaspeţi sosiţi din Ţară, şi-au etalat portul popular,
măiestria artistică, dansând şi cântând, demonstrând pe viu că-şi iubesc cu
adevărat Graiul şi Neamul.
Dar şi alţi etnici români, în suflet cu
Tricolorul, au venit, îmbrăcaţi în veritabile straie naţionale, la Sărbătoarea
Neamului de pe fosta stradă Flondor. I-am admirat astfel gătiţi ca de zile mari,
venind frumoşi şi mândri ca doi miri, pe
colegul nostru Mihai Huţcal, cu o pană de păun la pălărie şi pe soţia sa
Lidia, colaboratoare la Arhiva de Stat din Cernăuţi, originari din Boianul lui
Neculce, care primii au deschis Parada Portului Popular pe actuala stradă pietonală O. Kobyleanska,
venind chiar de acasă astfel îmbrăcaţi în costume populare la deschiderea
Centrului, pe harnicele noastre
corespondentele netitulare Alexandra Jar şi Gheorghina Pascal, pe profesorul şi
istoricul Ion Sucevan, de asemenea, corespondent netitular al ziarului „Zorile
Bucovinei”, cu cămaşă de pânză, pălărie şi izmene, cu pieptar cu blană de dihor,
pe mulţi alţi români, care îşi iubesc portul, datinile şi tradiţiile străbune.
Am regretat sincer că n-am scos şi eu cătrinţa şi cămaşa de pânză cu altiţă din
lada mamei. Dar am promis, împreună cu colega Maria Toacă, cu privighetorile
cântecului popular românesc din ţinut, dnele Victoria Costinean şi Elena
Calancea, să îmbrăcăm costumul naţional
de ZIUA LIMBII ROMÂNE şi, ar fi o danie străbunilor, ca fiecare sărbătoare naţională
de suflet a românilor din istorica provincie a României – Bucovina – să înceapă
tradiţional pe strada Domnească, cu Parada Portului Popular, desigur, organizată
şi condusă cu har, ca şi de data aceasta, de românca care ne înaripează
spiritul patriotic, talentata, experimentata şi priceputa la toate dna primar
Elena Nandriş.
Dincolo de orice, dacă e să
credem că interdicţia de intrare în Ucraina a lui Mircea Druc e o greşeală
reparabilă, comisă din întâmplare şi
sperăm că va fi cât de curând anulată, statul ucrainean, în această perioadă de
criză economică şi declin politic ţinând cont de sprijinul cu adevărat frăţesc,
acordat de cel mai apropiat şi fidel vecin – România, căci nu în zadar se spune
că prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte, în Ziua proclamării Independenţei
Patriei noastre istorice, în centrul Cernăuţiului s-a cântat, dansat şi vorbit
Româneşte, nimeni, nici măcar autorităţile ucrainene nepunându-ne nici o
piedică, după cum a sensibilizat şi organizatorul manifestării Vasile
Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, atunci
de ce n-am organiza cât mai multe asemenea sărbători ale Sufletului Românesc în
Bucovina? Ca limba română să răsune liber, pretutindeni în oraşul lui Alexandru
cel Bun, ca pe viitor nimeni să nu-şi dorească să-şi înstrăineze copiii de Grai,
de NEAM.
Ofrandă a iubirii frăţeşti
este că Cernăuţiul e leagănul de dor al multor personalităţi de cultură din
Ţară, buneii sau părinţii cărora s-au născut în Capitala istorică a Bucovinei,
posibil, prin aceasta şi este motivat numărul mare de oaspeţi, cu dor de
Bucovina, prezenţi la manifestare, printre care ne-am bucurat s-o întâlnim şi
pe medicul Florica Melnic, o fidelă cititoare şi abonată pe Internet la „Zorile
Bucovinei”.
Deşi strada Flondor răsuna de vocile măiestre ale participanţilor la istoricul eveniment, onoarea de a inaugura Centrul de Cultură Românească prin înălţătoarele imnuri ale Ucrainei şi României a avut-o, şi de data aceasta, Corul „Dragoş Vodă”, cartea de vizită a Societăţii „Mihai Eminescu”.
După sfinţirea locaşului de
către un sobor de feţe bisericeşti, în frunte cu Vasile Covalciuc, protopop de
Storojineţ, ajutat de preacucernicii Ioan Gorda, protopop de Hliboca, de
părintele Constantin Cibotaru, parohul Bisericii din Băhrineşti, preotul Radu
Ilaş din Bucureşti, etc., la ceremonia
de inaugurare a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, în cadrul căruia
vor funcţiona Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „Bucureşti”, Departamentele
Învăţământ şi Şcoli, Cultură şi Literatură, au fost prezenţi, cu un mesaj de
salut, Angel Tîlvăr, Ministrul delegat
pentru relaţiile cu românii de peste hotare,
dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Sergiu
Nistor, consilierul Preşedintelui României, care a dat citire mesajului de
felicitare al şefului Statului Român, Klaus Iohannis, Zvetlana Preoteasa,
directoarea Institutului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Mihail Gainiceru, preşedintele Consiliului
Regional Cernăuţi, Iaroslav Kuşnyryk, secretarul Consiliului Orăşenesc
Cernăuţi, Viorel Iastrimschi, şeful ARS Herţa, Gheorghe Predii, şeful ARS
Hliboca, reprezentanţi ai raioanelor Storojineţ şi Noua Suliţă, reprezentantul primăriei municipiului
Bucureşti, Mihai Chirică, viceprimarul oraşului Iaşi, academicianul Mihai
Cimpoi, cărturarul Ioan Pintea şi sculptorul Alexandru Gavrilaş, dr.doc. Ilie
Popescu, preşedintele Societăţii Regionale „Golgota”, poeta Lucia Olaru-Nenati,
Alexandru Hurmuzachi de la Chişinău, scriitorii Mihai Moraraş şi Mihai
Prepeliţă, Carmen Andronachi, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi
Literatura Română în Bucovina etc. Din Capitala Unirii, de unde înmuguresc şi
cresc speranţele românilor de pretutindeni, a sosit, în capitala Bucovinei
istorice, cu o floare de dor şi cuvinte de felicitare, Ion Dumitraş, preşedintele Consiliului Judeţean
Alba Iulia.
Oricum, cât de greu nu ne-ar
fi, soarele speranţelor noastre răsare şi ne luminează tot din Patria noastră
istorică – România, spre care n-am încetat, ca şi buneii, părinţii noştri să ne
aplecăm genunchii şi să ne înălţăm vrerile. Exprimându-şi admiraţia faţă de
efortul depus pentru conservarea românismului în această parte a Europei, dna
Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, de data aceasta
ne-a salutat din numele guvernului român, citind mesajul de felicitare al prim-ministrului Victor Ponta, specificând că deschiderea, la
Cernăuţi, a Centrului Român „Eudoxiu Hurmuzachi” e într-adevăr o sărbătoare, un moment de rezonanţă
ce ne cheamă să preţuim valorile şi tradiţiile Bucovinei: „Am convingerea că
Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” poate deveni unul din cei mai importanţi actori în
promovarea intereselor comunităţii româneşti din nordul Bucovinei în sensul
păstrării, protejării elementelor ce ţin de cultura şi limba maternă”.
Prezenţa la acest eveniment
major a înaltului demnitar român Angel Tîlvăr,
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare,
reconfirmă grija şi atenţia pe care guvernul român ne-o acordă nouă, românilor
înstrăinaţi de Țâră, întru afirmarea, păstrarea şi perpetuarea valorilor
identitare. Angel Tîlvăr şi-a exprimat convingerea că Centrul Cultural Român
“Eudoxiu Hurmuzachi” ce găzduieşte o librărie românească, de altfel, unde toţi
doritorii îşi pot procura o carte, obiectivul căruia îl constituie activitatea
de păstrare, afirmare şi promovare a identităţii româneşti, a imaginii României
în regiunea Cernăuţi, sprijinit material de DPRRP-MAE ca proiect în cadrul
sesiunii de finanţare ianuarie 2015, va deveni una din Casele spirituale ale
românilor din Bucovina, cu deschidere, prin fineţea culturii, către toţi
membrii comunităţii româneşti, identitatea cărora va fi promovată cu mândrie în
acest spaţiu deschis tuturor cernăuţenilor: “Ne bucurăm că vom fi parteneri în
acest proiect ce va susţine eforturile românilor din oraşul şi regiunea
Cernăuţi, şi nu numai, ca ei să îşi afirme identitatea”.
„Nădejdea noastră urcă dealul” ori de câte ori
sezisăm vocea incomparabilă şi melodioasă, focu-i din glas şi inimă ce ni se
transmite prin miraculoase zvâcniri ale
sufletului înaripat de sacralitatea chemării: „Să nu uiţi nicicând măi frate,
/Sângele apă nu se face”, cunoscutul şi
îndrăgitul artist Alexandru Pugna, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean
Bistriţa-Năsăud, purtându-ne dorurile şi
aspiraţiile spre Ardeal şi Bucovina, ne-a adus şi mesajul de felicitare al
preşedintelui Emil Radu Moldovan, graţie căruia, premierul român Victor Ponta a
făcut, anul precedent, o vizită românilor din nordul Bucovinei, alocând
mijloace băneşti pentru reconstrucţia Casei lui Aron Pumnul ce va găzdui
viitorul Muzeu „Mihai Eminescu”, multaşteptat de noi, cei din Bucovina înstrăinată.
După tăierea panglicii de
inaugurare a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” de către membrii
familiei Patraş (soţia şi fiica) şi de către preşedintele instituţiei Vasile Tărâţeanu, dl Eugen Patraş, patronul localului sediului
şi vicepreşedintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, le-a adresat
tuturor mulţumiri pentru participarea la
manifestare, sărbătoarea continuând cu un concert de muzică populară românească,
susţinut de Gică Puiu, maestrul Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei, Diana
Valuţă din Chişinău, Chira Voichiţa din comuna suceveană Straja, Felicia
Oblesniuc din Câmpulung Moldovenesc, cei mai aşteptaţi şi aplaudaţi fiind
vocile noastre bucovinene de aur - maestrul Ioan Paulencu, marele luptător
pentru românitate, cultură şi adevăr, care duce la Chişinău oxigen românesc din
Bucovina lui neuitată, şi dulcea priveghetoare de pe Valea Siretului Maria
Iliuţ, Artişti ai Poporului din Republica Moldova, care i-au dăruit pe cei mai
rezistenţi români prezenţi la Sărbătoare cu aroma celor mai frumoase petale ale
cântecului popular românesc.
Cu sufletul încărcat de emoţii pozitive şi bucuria că existăm, iubim, doinim, visăm cu ochii larg deschişi şi gândim româneşte, am pornit spre casă, împărtăşind speranţa prietenelor Maria Toacă şi Victoria Costinean că Centrul Român din Cernăuţi va promova ideile identitare pentru care a militat patriotul, cărturarul şi istoricul Eudoxiu Hurmuzachi, pentru care luptă şi ziariştii de la „Zorile Bucovinei”, unde a avut loc adunarea de constituire a Centrului, că el va deveni o adevărată Casă Spirituală, unde vor putea veni, fără invitaţie, la un pahar de vorbă românească, precum la sărbătorile şi jubileele ziarului „Zorile Bucovinei", toţi românii din Bucovina istorică şi prietenii din Ţară, şi chiar ţăranii care, fermecaţi de vocea încântătoare a Mariei Iliuţ, s-au prins în hora mare, învârtind-o cu foc în centrul vechii urbe, că dispunând de Departamentul Învăţământ şi Şcoli, numărul instituţiilor medii cu limba română de predare nu se va reduce, ele nu vor fi ucrainizate.
Deci, să ne cinstim cum se
cuvine Patria, Credinţa, Limba, păstrând şi perpetuând astfel frumoasa
moştenire a marelui Patriot şi Bărbat al Neamului Românesc – Eudoxiu
Hurmuzachi, aceeaşi vrere să pulseze, pe măsura dorinţelor şi speranţelor
noastre, ca toţi românii să vină cu tragere de inimă, să se simtă aşteptaţi în
oaza românismului Casei Sufletului Românesc de pe strada Domnească, din
oraşul de pe Prut, ctitorie a Domnitorului Alexandru cel Bun.
Felicia NICHITA-TOMA
Fotografii : „Zorile Bucovinei”