22 octombrie 2021
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CU CINE SE VA UNI PRIMĂRIA COMUNEI MAHALA?

31 mai 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Oamenii nu prea cred în aceasta. După scumpirea a tot şi a toate, majorarea tarifelor la serviciile comunale, gaze, agenţi termici şi electrici, o altă sperietoare a dat peste bietul nostru român, dar nu numai, şi peste vecinii ucraineni, mai ales, peste ţăranii de la coada vacii şi de la coarnele plugului, păcăliţi de soartă şi de politicienii care-i conduc. Deşi în ultimul timp ei s-au deprins cu toate scumpirile, inovaţiile le vin colac peste pupăză, le macină neliniştea o nouă reformă, recomandată de structurile europene  - decentralizarea puterii, Legea Ucrainei „Cu privire la unirea benevolă a comunităţilor teritoriale” fiind adoptată de către Parlamentul ucrainean la 5 februarie curent şi prevede reunirea unităţilor teritorial-administrative. Ce-i drept, ştiind ce rod a dat reforma de pensii, stau la dubiu şi nu sunt deloc încântaţi de noua reformă „recomandată” de cei de la conducere, în deosebi primarii localităţilor prospere, cu bugete din care se pot autofinanţa, dar care, în caz că se unesc cu alte sate, urmează să se împartă cu cei săraci. Or, nu prea cred în dărnicia bogatului nici primarii localităţilor cu bugete mai modeste sau modeste de tot, chiar în pofida promisiunilor de îmbogăţire şi prosperare. Dincolo de orice,  nici primăria actualei comune ucrainizate  Ceahor din raionul Hliboca, nici cea din frumoasa localitate de vrednici români – satul Mahala din raionul Noua Suliţă, nici ale altor sate din apropierea oraşului, nu sunt încântate de aderarea la municipiul Cernăuţi, adică de reunirea cu Cernăuţiul lui Alexandru cel Bun, cu toate că se vorbeşte să circule prin ele troleibuzul, adică să fie prelungită linia de troleibuze până în comunele respective. Oricum, primarilor li s-a dat un termen restrâns să hotărască la care mal vor ancora.

De altfel, una din cele mai bogate localităţi din ţinutul nostru bucovinean, comuna Mahala din raionul Noua Suliţă, are mai multe priorităţi la acest deziderat. Or, despre facilităţile Legii Ucrainei „Cu privire la unirea benevolă a comunităţilor teritoriale” am discutat cu primarul Elena Nandriş.

-Dnă primar, din primăria comunei Mahala fac parte 4 sate, care e părerea dumneavoastră referitoare la respectiva lege, e bine ca satele româneşti să se unească?

- Legea Ucrainei „Cu privire la unirea benevolă a comunităţilor teritoriale” a fost adoptată de Rada Supremă la 5 februarie curent şi a trezit foarte multe discuţii, mai ales în primăriile ce au un buget mare precum cea a comunei Mahala din care fac parte 4 sate – Ostriţa, Buda, Mahala, Prut, cu o populaţie de 7 mii 200 de persoane, care are cel mai mare buget – aproximativ 4 mln de grivne – nu doar în raionul Noua Suliţă, ci chiar şi în regiune şi se poate autofinanţa fără dotaţie din partea statului. Avem două şcoli, o grădiniţă, 3 biserici, 2 ambulatorii, 2 case de cultură, 52 de acorduri de arendă a pământului, 10 benzinării, brutărie, magazine mari, echipă de pompieri etc. Legea respectivă prevede însă ca primăriile să aibă o populaţie de nu mai puţin de 9 mii de locuitori, de aceea trebuie să ne unim cu alte localităţi. Am două păreri în această privinţă. Legea e foarte bună, aş spune eu, n-ar fi nimeni împotriva ei, dacă n-ar exista corupţia şi s-ar respecta legislaţia. Când apare ceva nou, ne sperie, ca pe fiecare om.

În prezent, noi, cu bugetul pe care-l avem, n-am avea nevoie de nici o reunire, cu atât mai mult că şcolile, casele de cultură nu sunt finanţate de primărie, iar grădiniţa parţial – 50%, adică 700 de mii de grivne sunt alocate de primărie, iar altele 700 de mii – din bugetul raional. În caz că întreţinerea acestor aşezăminte va fi pusă total pe balanţa primăriei, ea nu va putea suporta asemenea cheltuieli. Tot din bugetul primăriei e finanţată echipa de pompieri, reconstrucţia grădiniţei din s. Buda şi construcţia altei instituţii preşcolare în s. Prut, căci avem în comună peste 500 de micuţi.

-În cazul aplicării Legii Ucrainei „Cu privire la unirea benevolă a comunităţilor teritoriale” primăriile vor beneficia de finanţare din Bugetul de Stat sau cel regional? N-ar fi aceasta oare  un pas spre prosperarea localităţilor?

-Sigur că da. Aplicarea legii cu privire la descentralizarea puterii ar fi un plus, fiindcă  am fi finanţaţi direct de guvern sau din Bugetul Regional, ar fi foarte bine, însă cu o singură condiţie – să se împartă egal banii la fiecare primărie. Pentru acele primării ce nu au cu ce se întreţine legea e minunată. Simplu vorbind, se va lua de la cel bogat şi i se va da celui sărac. Noi încă stăm pe gânduri, discutăm cu cei 32 de deputaţi locali. Conform actului legislativ, 30 de zile de la hotărârea sesiunii Consiliului local avem posibilitate să discutăm în toate instituţiile şi organizaţiile de pe teritoriul comunei Mahala legea respectivă. Vedem ce spune lumea. Însă primăria din Mahala nu simte necesitatea de a se uni şi ar fi bine ca legea să fie respectată nu doar de noi, ci şi de cei de „sus”.

-Vi s-au propus mai multe variante de aderare printre care şi cea de a se uni cu Cernăuţiul?

-Până ce ni s-au propus trei variante – să rămânem în raion, unde se va forma o singură primărie cu centrul în Noua Suliţă, ca raionul să fie împărţit în patru primării – Noua Suliţă, Mămăliga, Toporivţi, Boian, din ultima vor face parte şi Mahala, Priprutia, Sloboda, Rângaci, Şişkivţi, Răchitna, cu centrul în Boian),  iar a treia, ca raionul să se împartă în trei primării – Noua Suliţă, Mămăliga, Mahala, din ultima făcând parte şi satele Boian, Priprutia, Sloboda, Rângaci, Şişkivţi, Ridkivţi, Răchitna, Toporivţi, Cernauca. Pe parcurs a mai apărut şi a patra variantă – ni s-a propus să aderăm la Primăria Cernăuţiului, din care să facă parte 28 de localităţi, situate la o rază de 20 km de  municipiu, printre care Mahala, Ostriţa Herţei, Ceahor, Valea Cosminului, Corovia, Molodia, Voloca etc. însă deputaţii Consiliului comunei Mahala sunt împotriva acestor variante, de aceea  chestiunea respectivă urmează să fie discutată şi hotărâtă la adunarea satului.

-Şi dacă acceptaţi a treia variantă, ceilalţi primari îşi pierd posturile, devin staroste ...

-Primarul comunei centru nu rămâne în post, ci este ales din nou de întreaga comunitate şi clar, câştigă acela care e mai destoinic, dacă alegerile nu sunt falsificate. Ce înseamnă „staroste” nu e clar încă, aceasta şi sperie. Trebuie de făcut astfel ca legile să fie bune nu pentru scaunele cuiva, ci pentru oameni, pentru viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, fiindcă pentru aceasta trăim, ca ei să aibă o viaţă mai bună.

- E posibil să rămâneţi separat, cum sunteţi?

-În legea respectivă scrie „Benevol”. Ne-au propus să ne unim şi dacă nu ne convine, ne putem desparte. Fiecare primar aşteaptă un exemplu de bun început. La polonezi s-a primit bine cu unirea, dar la lituanieni, după câte ştim, nu prea. De aceea şi stăm la îndoială.

-De altfel, primarii conştientizează că există pericolul de a-şi pierde ştampila şi portofoliul, iar populaţia n-a înţeles bine esenţa legii respective, ce facilităţi va acorda ea oamenilor.

-Vorba unui cântec: „Unde-i unul nu-i putere,/La necaz şi la durere. /Unde-s doi puterea creşte...”. E bine să ne unim, dar să fie legea respectată. Nici un primar nu e veşnic, căci vin alegerile. Pentru mine personal nu e o problemă, căci am o vechime de muncă de 36 de ani, pot să plec liniştită să mă odihnesc.

-Dnă primar, mulţumesc pentru sinceritate şi deoarece sunteţi în pragul unui frumos jubileu, vă urăm tot binele din lume, să vă dea Domnul sănătate să treceţi cu brio peste toate încercările vieţii, gustând din plin din cupa succeselor, să împărtăşiţi din izvorul bucuriilor celor dragi, pe aripile cutezanţei înălţându-vă pe valul înalt al demnităţii, călăuzită de soarele iubirii şi de vise împlinite.

La mulţi ani, să aveţi un curcubeu al fericirii după fiecare furtună a vieţii!

Felicia NICHITA-TOMA