28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

FASCINAŢIA ŞI PITORESCUL PORTULUI NAŢIONAL AL BOINCENILOR

1 iunie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Portul de sărbătoare al boincenilor totdeauna s-a deosebit prin bogăţie, colorit, armonie.

Boinceanul, pe orice tărâm ar fi ajuns, în toate timpurile era observat şi cunoscut de unde-i sunt rădăcinile – prin frumuseţea costumului său. Portul de sărbătoare al boincenilor totdeauna s-a deosebit prin bogăţie, colorit, armonie.  El exprima starea socială a celui care îl purta, deosebirea faţă de ceilalţi. Un alt aspect care făcea diferenţa vestimentaţiei este cel legat de ocupaţia purtătorului: plugarul la câmp se îmbrăca în haine comode şi sumare, iar ciobanul cu şubele miţoase. Se mai deosebeau şi prin diferite situaţii concrete: importanţa zilei şi sărbătorii. Îmbrăcămintea folosită în timpul săptămânii la muncile zilnice era mai simplă şi mai liberă, iar cea folosită duminica şi în zilele de sărbătoare era bogat ornamentată.

COSTUMUL BĂRBĂTESC

Costumul bărbătesc purtat la Boian constă din: cămaşă; izmene, iţari sau berneveci; brâu sau chimir; pieptar; căciulă sau pălărie; opinci, bocanci sau cizme; suman sau cojoc. Din podoabe partea bărbătească purta zgărzi.

CĂMAŞA BĂRBĂTEASCĂ

Cămaşa bărbătească se confecţiona din pânză de in, cânepă sau bumbac. Croiul îi era simplu: două dreptunghiuri, la care se adăuga pe din părţi clini şi alt pătrat subţioară. De obicei se adăuga guleraşul. Cămăşile se deosebeau prin menirea lor. Unele erau de lucru, de portul în toată ziua, altele – de sărbători şi ceremonii. În legătură cu aceasta şi se alegea lungimea şi bogăţia lor ornamentală.

Izmenele sunt pantalonii bărbăteşti confecţionaţi din stofă albă de casă. Cele de toată ziua erau simple, iar cele de sărbătoare (ale celor mai avuţi boinceni) erau la glezne brodate cu puişori. În dependenţă de schimbul modei, izvoadele de pe izmene erau mai întâi cusute cu mătase, apoi cu mărgele, fir strălucit, fluturi… Iarna, bărbaţii purtau iţari, nişte pantaloni groşi din lână albă, sau mai purtau şi bernevici, care eraucusuţi din ţesătură groasă de lână, lucrată manual și îndesită, de culoare naturală albă, sură. Cu timpul, în modă întră pantalonii, care erau de culoare neagră.

ÎNCĂLŢĂMINTEA BĂRBĂTEASCĂ

Din încălţămintea bărbătească făceau parte: opincile, cizmele, bocancii.  Opincile se confecţionau manual, din piele de porc sau de vită, prelucrată în condiţii de casă. Opincile prezintă o bucată de piele mai mare decât talpa, care avea pe margine găuri prin care trecea o cureluşă de piele ce aduna această piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălţăminte. Încreţiturile de la opinci formau un vârf ascuţit. Se purtau cu ciorapi de lână şi se legau cu aţă răsucită din păr de la coama calului. Iarna pentru ca să fie cald picioarelor se punea pănuşi de păpuşoi, paie, lână… Cizmele erau făcute din piele de porc de culoare neagră. Se mai purtau bocanci cu gumă la părţi.  Bocancii erau nişte păpuci de piele neagră, ce acopereau gleznele, dar nu erau atât de lungi ca cizmele.

ELEMENTE ALE COSTUMULUI BĂRBĂTESC DE ACOPERIT CAPUL

Pe cap bărbaţii purtau vara  pălării împletite din paie, iar iarna – cuşme de formă ţuguiată, cusute din pielicică de miel “caracul” de culoare neagră sau sură, numite în popor „brumărie”. Unii împodobeau pălăria cu panglici, mărgele, oglinzi şi pene de păun.

PODOABELE BĂRBĂTEŞTI

Podoabele arătau cel mai bine locul şi posibilităţile în societate deţinute de persoana care le purta.  Din podoabele bărbăteşti se numără numai zgarda şi inelul de cununie. Zgarda bărbătească, ca şi cea femeiască, era confecţionată din mărgele, însă se evidenţia prin faptul că era cu mult mai voluminoasă, uneori era înfrumuseţată şi cu o oglinjoară.

COSTUMUL FEMEIESC

Costumul popular boincenesc, destinat femeilor, include în structura sa astfel de componente: cămaşa, poale, catrinţa sau fota, brâul sau frânghia, pieptar, sumanul sau cojocul, marama sau basma, conduri sau cizme. Ca podoabe o boinceancă purta zgărzi, cruciuliţe, salbe din monete de aur sau argint, mărgele, care se deosebeau reieşind de starea în societate.

CĂMAŞA FEMEIASCĂ

Cămaşa femeiască nu se deosebea de cea bărbătească în ce priveşte confecţionarea postavului. Croiul tot era din două dreptunghiuri cu clinuri sub mânici. La fel se deosebeau prin menirea sa. Cămaşa de sărbătoare era înzestrată de ornamente cu mărgele pe  piept, mânici şi uneori pe spate. Elementele care predominau: puişori, brăduţ, lănţişor, punctişor. Cele mai răspândite cămăşi au fost cele cu ornamente florale. Predominau culorile: verde, roşu, albastru... Cu timpul a întrat în modă cămeşile cu fir. În ornamentarea lor apar figurile geometrice. Predomină culoarea aurie, argintie şi verde, Apoi apar cămeşile cu fluturi, care combină ornamentarea geometrică cu cea florală. Predomină culoarea aurie şi argintie.

CATRINŢA

Catrinţa este un element din îmbrăcămintea femeiască, ce  se pune deasupra cămăşii, acoperind corpul de la brâu la poale.  Reprezintă un dreptunghi confecţionat din lână. De obicei, fonul era negru. Partea dreaptă şi cea stângă erau ţesute cu diferite ornamente, partea din urmă rămânea neagră.  Catrinţele de sărbătoare erau bogate în ornamente şi în culori, iar cele de toată ziua erau mărginite cu vârste, câteodată cu fir.

Cu timpul în schimbul catrinţei vine fota, care mai întâi se deosebeşte de cătrinţă  prin lungime şi prin ornamentele geometrice numai din fir. Totodată, în modă întră fusta ornamentată cu fir. Apoi fota a luat forma a două dreptunghiuri, care acoperă partea din faţă şi din spate a corpului. Mai întâi se înfrumuseţau cu ornamente din fir, apoi din fluturi şi mărgele albe sau colorate.

Maria BASARABA, conducătoare artistică la Casa de Cultură din Boian, raionul Noua Suliţă

(Va urma)