14 august 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Şcoala de vară pentru profesorii de istorie şi nu numai...

29 iulie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Ajunsă la cea de a XI-a ediţie, tradiţionala şcoală de vară „Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului III”. organizată pentru profesorii români de istorie din ţările din jurul României de către Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj,  de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, anul acesta şi-a desfăşurat lucrările, în perioada 2-7 iulie, la Universitatea “Transilvania”din Braşov.  Prevăzută pentru profesorii de istorie, deosebiţi în felul lor prin specificul profesional de a transmite elevilor nu o informaţie simplă, ci una “genetică”, după cum menţionase în cuvântul de salut domnul dr. Angel Tâlvar, ministru delegat pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, această şcoală a întrunit în acest an 30 de participanţi din Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi Serbia.

Acceptând propunerea doamnei Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, preşedintele Fundaţiei civice raionale “Gh. Asachi” din Herţa, am avut şi eu ocazia, de data aceasta, să particip la şcoala de vară braşoveană. Deşi nu sunt istoric de specialitate, ci profesoară de limba română, ţin să menţionez că, după conţinut, cursurile ţinute au furnizat un bogat material necesar unui profesor de română, ceea ce demonstrează înrudirea acestor două ştiinţe (limba şi istoria). De exemplu, prin conferinţa inaugurală “Românii şi latinitatea”, susţinută de acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” şi directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, în cadrul căreia identitatea neamului român a fost demonstrată din perspectiva latinităţii, s-a făcut referire la trei elemente esenţiale: numele, originea şi limba, argumentându-se astfel că “poporul român este un popor privilegiat, cu o istorie a românilor prin limbă”.  Pornind de la teza că  “cele mai importante surse istorice sunt cuvintele”, academicianul clujan s-a referit la opera eminesciană, demonstrând că limba lui Eminescu reprezintă 79,5% cuvinte latineşti, precum şi la alte texte, scrieri istorice, ca “Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung”, (cu 94, 06% cuvinte de origine latină), Pravila lui Coresi (86%) etc., şi, citându-l pe Aurel Ştefan că într-o limbă, “cuvintele sunt ca banii, valoare având cele care circulă”, s-a ajuns, în cele din urmă,  la concluzia că “românii sunt români, în primul rând, datorită limbii lor.”

Un alt discurs, în care s-a oglindit legătura interdisciplinară limbă/istorie, a fost al doamnei prof. univ. dr. Mihaiela Gheorghe “Preocupările pentru Limba Română literară ale intelectualilor ardeleni în deceniile de dinaintea Marii Uniri”, prin care s-a accentuat ideea că limba şi religia au fost cele mai importante forme de conservare şi păstrare a identităţii naţionale ale românilor din Ardeal.

Foarte interesante şi utile au fost celelalte conferinţe, cu caracter pur istoric, susţinute de către prof. univ. dr. Ioan Bolovan (Universitatea “Babeş-Boyai şi Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca), dr. Daniela Mârza (Centrul de Studii transilvane Cluj-Napoca), prof. univ. dr. Liviu Maior (Universitatea Bucureşti), prof. univ. dr. Ioan Scurtu (Universitatea Bucureşti), prof. univ. Mihai Retegan (Universitatea Bucureşti), precum şi impresionantele dezbateri ale prof. univ. dr. Gheorghe Cojocaru (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova), prof. univ. dr. Ion Şişcanu (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova) etc..

La rândul ei, vechea cetate a Braşovului, unde, prin oamenii săi de ieri şi de azi, istoria evocă  şoapte la fiecare pas, a fost o importantă sursă documentară pentru vizitatori, oferind informaţie de mare preţ pentru felul de a fi a unui profesor român, fie de istorie, fie de altă specialitate.

Organizată la cel mai înalt nivel din toate punctele de vedere (conferinţe ştiinţifice, activităţi didactice, excursii, donaţii de carte, masă, cazare etc.), şcoala de vară a continuat să fie şi anul acesta o donaţie a ştiinţei de istorie şi limbă, pentru românii de pretutindeni.  Din partea Fundaţiei “Gh. Asachi”, aducem profunde mulţumiri tuturor organizatorilor şi rămânem recunoscători Statului Român, pentru care organizarea întrunirilor de acest fel înseamnă nu “a face cheltuieli, ci investiţii.” (Angel Tâlvar).

Elena APETRI,  profesoară de limba şi literatura română,

Liceul “Gh. Asachi”, Herţa.