Astăzi, la 29 iulie, când întregul neam românesc sărbătoreşte Ziua Imnului Naţional al României, în incinta misiunii diplomatice române la Cernăuţi, a avut loc un eveniment important – prezentarea a două cărţi – „Cartea Durerii”, al III-lea volum, şi ediţia a II-a a monografiei „Comuna Grămeşti. Judeţul Suceava”, ambele publicate la editura cernăuţeană „DrukArt”.
Inaugurând manifestarea, Excelenţa Sa, doamna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a dat citire mesajului dlui Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe al României, cu prilejul Zilei Imnului „Deşteaptă-te, române”, sărbătorită pentru prima dată la 29 iulie 1948 şi interzis apoi timp de aproape o jumătate de secol.
A urmat apoi o rugăciune comună în memoria celor deportaţi fără vină, moderatoarea
evenimentului, doamna Eleonora Moldovan menţionând : „Prezentarea astăzi a
celor două volume e un eveniment important ce reprezintă un proiect pentru mai multe societăţi naţional-culturale
din regiunea Cernăuţi, Ucraina şi România. Misiunea noastră diplomatică susţine
proiectele identitare, culturale, pe care le promovează Statul Român şi cel ucrainean, comunitatea, societăţile şi reprezentanţii
comunităţii. În acest demers comun al nostru de promovare a valorilor
identitare, deci, lansarea acestor două cărţi este importantă pentru noi, atât pentru românii din Bucovina, cât şi
pentru România.”
Referindu-se la volumul al III-lea al „Cărţii Durerii”, Petru Grior, directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi, a menţionat faptul că în el sunt incluse numele a 286 de martiri, născuţi în fostele judeţe ale României (Cernăuţi, Dorohoi, Rădăuţi şi Storojineţ), mult mai multe decât în primele două părţi – în prima au intrat numele a 50 de persoane deportate şi schingiuite, în a doua – 87. Apărut în formulă bilingvă (română şi ucraineană), asemenea primului volum, iar cel de-al doilea a apărut în trei limbi (română, ucraineană şi engleză), întreaga trilogie e scrisă pe baza documentelor de arhivă şi este o datorie a conştiinţei să ştim cine au fost martirii neamului, chiar dacă ei însăşi n-au ştiut pentru ce au fost pedepsiți.
Alt autor al cărţii, Ştefan Rotaru, preşedintele Fundaţiei
„Pro Rădăuţi”, a făcut o sinteză a celor trei volume a „Cărţii Durerii” în care
au fost identificați peste 400 de martiri, marea majoritate bărbaţi cu studii incomplecte
sau chiar analfabeţi.
Despre importanţa volumului respectiv au vorbit profesorul Vasile Adăscăliţei din Dorohoi,
Nicolae Nicolovici, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare
în Rezervă, iar Ilie Popescu, preşedintele Societăţii „Golgota” din regiunea
Cernăuţi, a povestit despre destinul tragic al
propriei familii – tatăl, mama şi 8 copii ce au fost deportaţi, chinuiţi şi au îndurat foamete. De aceea
vorbitorul a menţionat că şi-a propus să ridice un monument, consacrat Mamei ce
şi-a salvat copiii de la moarte.
La ediţia a doua a monografiei „Comuna Grămeşti. Judeţul
Suceava”, alcătuită din 12 capitole, în care e descrisă istoria comunei
Grămeşti, cadrul natural, istoria, atestarea documentară, aşezarea
rurală,
modernitatea şi contemporaneitatea, viaţa politică, populaţia, economia,
instituţiile şi oamenii iluştri din cele 5 sate ce formează respectiva comună
importantă din judeţul
Suceava, s-au referit doi dintre cei trei autori ai ei –
prof. Fevronia Jolobai, prof. Iosef Cost şi magistratul Gheorghe Horodincă în
calitate de finanţator. Conţinând peste 600 de pagini şi multiple fotografii
din istoria şi prezentul comunei, monografia respectivă constituie „Cartea de
identitate” a comunei Grămeşti şi un omagiu adus atât locuitorilor ei din
timpurile trecute, cât şi actualilor concetăţeni.
Diana TOMA
Fotografii: "Zorile Bucovinei"