25 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

MAJORITATEA PROBLEMELOR EXISTENTE ÎN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI DIN REGIUNEA CERNĂUŢI RĂMÂN ÎNCĂ NEREZOLVATE

19 septembrie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Astfel poate fi apreciată pe scurt cea de-a treia întâlnire a liderilor societăţilor naţional-culturale româneşti din ţinut cu conducerea regiunii Cernăuţi – Oleksandr Fyşciuk, şeful Administraţiei Regionale de Stat, şi Mihail Gainiceru, preşedintele Consiliului Regional, în cadrul căreia au fost discutate diverse probleme existente în şcolile cu limba română de predare din nordul Bucovinei. Ţinând cont de situaţia actuală din instituţiile de învăţământ cu limba română de predare, în ajun liderii comunităţii româneşti s-au adunat, au convenit cine va lua cuvântul în chestiunile abordate pentru a nu se repeta, au aprobat un memoriu, alcătuit din 14 puncte ce va fi publicat în ziarul nostru  şi o cerere din 4 candidaturi ale unor români de naţionalitate, propuse organului executiv regional pentru ocuparea postului de locţiitor al Departamentului Învăţământ şi Ştiinţă, ambele înaintate dlui O. Fyşciuk.

Astfel, la problemele existente în instituţiile preşcolare, şcolile de cultură generală, aşezămintele învăţământului superior s-au referit Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Alexandrina Cernov, redactorul-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, Arcadie Moisei, inspector în cadrul departamentului şcolar al Centrului cultural român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Nicolae Toma, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, Iurie Levcic, preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti, Arcadie Opaiţ, preşedintele Ligii pentru apărarea dreptului omului,  tânărul politolog  Marin  Gherman, doctor în ştiinţe.

La respectiva întâlnire au fost prezenţi şi Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucr4aina, Ion Broască, preşedintele Societăţii Medicale „Isidor Bodea, Aurel Constantinovici, preşedintele Asociaţiei ştiinţifico-pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina, Ilie Popescu, preşedintele Societăţii Regionale „Golgota”, Vitalie Zâgrea, preşedintele Ligii Tineretului Român „Junimea”.  

La numeroasele întrebări, sesizări, comentarii şi propuneri ale liderilor comunităţii româneşti au răspuns O. Fişciuk şi Mihail Gainiceru,  responsabilii de starea actuală a învăţământului din ţinut – Oksana Paliiciuk, directorul Departamentului învăţământ şi ştiinţă a ARS, Stepan Melnyciuk, rectorul Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, Grigorii Bileanin, directorul Institutului regional postuniversitar, Olga Ostafii, specialist principal la Departamentul învăţământ şi ştiinţă al ARS, Tatiana Zazulinska, şefa interimară a secţiei raionale Herţa învăţământ , tineret ţi sport, Andrii Gakman, şeful secţiei raionale Storojineţ învăţământ, familie, tineret şi sport, propuneri au înaintat Eugen Tovarniţchi, directorul Liceului „Mihai Eminescu” din Carapciu, raionul Hliboca, şi Ştefan Mitric, directorul Gimnaziului din Crasna, raionul Storojineţ  (organizarea olimpiadelor naţionale aparte pentru şcolile cu limba română de predare şi pentru cele ucrainene), la întâlnire asistând Galina Zagaiska, şefa Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene, Lora Bostan, docent la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, care a remarcat că în anul curent viitorii studenţi au susţinut testele în limba română, Elvira Dorogova, şefă de direcţie la Departamentul învăţământ şi ştiinţă al ARS, Galyna Ruda, locţiitoare a directorului Institutului regional postuniversitar, Lilia Govornean, metodist la acelaşi aşezământ, Tatiana Şaragova, locţiitoare a şefei Direcţiei Cultură a ARS, Vladimir Foloşnea, şeful direcţiei raionale Noua Suluţă învăţământ, tineret şi sport, Oksana Strelciuk, şefa interimară a direcţiei raionale Hliboca învăţământ, Alexei Verjac, directorul ŞM Horbova, raionul Herţa etc.  

Ambele părţi – liderii comunităţii româneşti şi conducătorii ţinutului bucovinean – au ajuns de comun acord ca organul executiv regional să răspundă în scris la problemele abordate, în particular, la cele rezolvate, iar preşedinţii societăţilor naţional-culturale româneşti s-au obligat să ţină sub control modul îndeplinirii chestiunilor nerezolvate, însă sesizate în memoriul înaintat.  S-a propus ca la următoarea întâlnire să fie discutate problemele existente în alte domenii de activitate, de exemplu, în cultură. În sfârşit, urmează să se ţină cont de faptul că cele patru ore de dialog e prea mult pentru orice întâlnire, căci chiar după jumătate din acest timp eficienţa oricăror măsuri devine aproape nulă, deoarece toţi participanţii sunt obosiţi şi nu mai reacţionează la cele discutate, fie oricât de importante.

T. NICOLAE