07 februarie 2023
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PROBLEMELE COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI ŞI PRESEI DE LIMBA ROMÂNĂ DIN AFARA GRANIŢEI ŢĂRII

16 aprilie 2013 р. | Categorie: Externe

Aceasta a fost tema principală, discutată în cadrul lucrărilor Congresului al IV-lea al Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR), care s-a desfăşurat recent într-o minunată zonă turistică – localitatea Donji Milanovac din Valea Timocului, Serbia. Discuţia aprinsă au început-o Carolina JITARU, redactor, şi Vitalie ZÂGREA, redactorul-şef al Redacţiei Emisiuni în Limba Română a Postului de Radio „Ucraina Internaţional”, care, extrem de indignaţi, i-au informat pe cei prezenţi că un funcţionar din conducerea Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei le-a comunicat, la 1 aprilie curent, despre intenţia lichidării, de la 1 iunie a. c. , a redacţiei respective, care anul acesta împlineşte 45 de ani activitate, iar  în prezent emite zilnic 4 ore şi jumătate.  Ei au fost susţinuţi în unanimitate de participanţii la FIJR, care în Comunicat, iar preşedintele FIJR, Romeo COUŢI, în Protest, pe care îl publicăm în rândurile de mai jos, au făcut un apel la conducerea radioului să stopeze acest demers, arătând că lipsa de finanţare   nu constituie o justificare pentru această iniţiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităţilor naţionale. La urma urmei, cele peste 300 de mii de grivne, care le primeşte din Bugetul de Stat acest colectiv de 12 persoane, nu salvează economia Ucrainei.

Claudiu LUCACI, directorul Departamentului de Ştiri din cadrul TVR, a relatat că şi în România a decurs reorganizarea postului naţional TV, însă de la bun început s-a scos din discuţie reducerea jurnaliştilor de la Departamentul Minorităţi. Aici şi constă deosebirea dintre o ţară cu adevărat europeană, cum este România, şi una care de abia tinde să ajungă în cercul acestor state civilizate, ca Ucraina.

Suntem solidari cu colegii noştri de la Redacţia Emisiuni în Limba Română a Postului de Radio „Ucraina Internaţional”, deoarece şi colectivul ziarului „ZORILE  BUCOVINEI” a fost pus în aceeaşi situaţie critică cu 6 ani în urmă, când, la 1 aprilie 2007, Comitetul de Stat pentru Minorităţi şi Religie al Ucrainei a hotărât să stopeze finanţarea publicaţiei şi la numeroasele adresări ale noastre,  Preşedintele şi  premierul Ucrainei au rămas surzi.

Despre problemele comunităţilor româneşti şi presei de limba română din ţările vecine cu România au vorbit, în cadrul sesiunilor de lucrări, Ion TUDORAN, Radio TV „Victoria” („Mass-media românească independentă, model de fondare a unui post sau TV în limba minorităţii naţionale din Serbia”), Marga BULUGEAN, „Cuvântul libertăţii” („Mass-media, liantul comunităţii românilor din Valea Timocului”), Lucian MARINA, TV Voivodina („Încălcarea drepturilor comunităţilor de români din Serbia”), Ion ARDELEAN, Radio Far („Problemele cu care se confruntă mediile electronice în limba română din Serbia”), Toma ROMAN, „Jurnalul Naţional” („Tentaţia festivismului inutil la presa românilor minoritari”), Claudiu LUCACI, SRTV („Responsabilitatea ştirilor TV faţă de publicul exterior României”), Diana TOMA, „ZORILE  BUCOVINEI” („Tânăra generaţie de ziarişti de limba română din Ucraina”), Vasile BÂCU, „Gazeta de Herţa” („Problemele şi perspectivele presei locale de limbă română în Ucraina”), Cristian TABĂRĂ, SRTV („Mecanisme de fragmentare a comunităţilor româneşti din afara României”), Ion SECU, portal „Deschide” MD („Concurenţa neloială de pe piaţa moldovenească dintre presa rusească şi cea românească”), Marian CEPOI, jurnalist independent, corespondent special la Chişinău al ziarului „Libertatea cuvântului” („România, avocatul Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acţiuni şi mediatizare”), Marian ANDRONIC, „Libertatea cuvântului” („Mediatizarea presei scrise de limba română din Ucraina în reţeaua Internet”), Dumitru VERBIŢCHI, „Libertatea cuvântului” („Libertatea cuvântului – cum este percepută ea în societate”), Traian BĂRBULESCU, TVR Craiova („Istorie şi tradiţii româneşti în Valea Timocului românesc”), Emanuel BĂLAN, Asociaţia „Pro democraţia” („Cultura română în viziunea tinerilor români din Basarabia şi Bucovina de Nord”), Alexandrina CERNOVA, „Glasul Bucovinei” („Importanţa cunoaşterii istoriei, culturii şi tradiţiilor româneşti în teritoriile locuite compact de românii din Ucraina”), Ilie LUCEAC, „Glasul Bucovinei” („Personalităţi ale culturii româneşti din istoria Bucovinei – o constantă a menţinerii identităţii naţionale”), Diana GABOR, „Gazeta de Cluj” („Networking-ul şi importanţa unei reţele a jurnaliştilor de limba română”), Iurie NISTORICĂ, „Noroc Media” („Calitatea şi credibilitatea în presa online”), Laura SGAVERDEA, Radio România Reşiţa („Loialitate şi profesionalism”), Corneliu Vlad BASARAB, „Lumea”, „Balcanii şi Europa” („Resetarea unei sinergii: mass-media din România – românii de peste graniţă”), Octavian SUCIU, RTV Pancevo („Asociaţia Culturală Banatica din Pancevo”), Romeo CRÂŞMARU, „Informaţia de Severin” („Viitorul presei de limba română în comunităţile congenere din afara graniţelor şi rolul acestei în conservarea identităţii culturale”), Cristina GUREZ, agenţia de presă „Tribuna” („România vs. Rusia – conflict fără sfârşit”), Dorinel STAN, „Glasul Cerbiciei” („Rolul revistei „Glasul Cerbiciei” în publicistica românească din Serbia”), Val BUTNARU, „Trust Media” („Departamentul Ipocriziei de Pretutindeni”), Vasile TĂRÂŢEANUL, „Arcaşul” („Mijloacele mass-media de limba ucraineană din regiunea Cernăuţi: atacuri la adresa comunităţii româneşti din Ucraina”), Svetlana URSU, „Cuvântul adevărului” („Presa de limba română în raionul Noua Suliţă”), Nicolae TOMA, „ZORILE  BUCOVINEI” („Presa de limba română din Ucraina – probleme, greutăţi”).

 În încheiere s-a propus ca ediţia a V-a a Congresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români să se desfăşoare în or. Ismail (alternativă Odesa), Ucraina.

T. NICOLAE