16 iunie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA KOLOMYIA VA FI ÎNĂLŢAT MONUMENTUL LUI ŞTEFAN CEL MARE

5 noiembrie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

În lacrima aurie a toamnei, am călătorit din nou în misterele istoriei, însoţindu-i, la 4 noiembrie 2015, pe Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, şi pe ÎPS Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstiri Putna, pe urmele Voievodului Ştefan cel Mare, la Kolomyia, unde cel mai viteaz Domn al Românilor a lăsat în istoria acestui mic, dar pitoresc orăşel, o amintire vie, dăltuită în piatra neuitării. Încărcat de mister şi istorie, acest loc sfinţit prin prezenţa, cu 530 de ani în urmă, a Domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare, care, a venit în toamna a.1485 la Colomeea pentru a semna, la 15 septembrie, un Tratat de alianţă cu regele polon Cazimir al IV, împotriva turcilor, care i-au capturat Cetatea Albă şi Chilia.

Dincolo de orice, fiind un viteaz şi curajos comandant de oşti, Ştefan cel Mare a fost şi un excepţional diplomat. În lupta împotriva forţelor musulmane, a sperat la ajutorul puterilor creştine, sosind personal la Colomeea, însoţit de o impunătoare oaste, a depus jurământul de credinţă lui Cazimir al IV-lea.  De altfel, omagiul adus de către domnitorul Valahiei şi Moldovei regelui Poloniei, cel mai important eveniment istoric, care a avut loc vreodată în această parte a Galiţiei, a fost înveşnicit printr-un memorial, înălţat din piatră, la iniţiativa Societăţii Pedagogice din Colomeea, din însărcinarea căreia profesorul Leopold Wajgel a realizat proiectul monumentului, comunitatea polonă de aici, adunând atunci fonduri necesare, iar la 28 septembrie 1877 el a fost inaugurat şi sfinţit, instalat nu întâmplător, ci la intersecţia drumului ce ducea dinspre Suceava şi care pe timpuri era nodul de legătură a Moldovei Medievale cu Galiţia. În amintirea acestui eveniment istoric internaţional, Republica Polonia organiza aici anual, la 15 septembrie, festivităţi.

După cel de-al doilea război mondial, monumentul a fost ruinat, piatra împrăştiată, iar inscripţia aruncată în apele Prutului, zona fiind industrializată. După cum mi-a mărturisit, aflându-se într-o călătorie prin Galiţia, în anii 2005-2006, IPS Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Voievodale Putna, ctitoria cea mai însemnată a lui Ştefan cel Mare, unde şi-a găsit liniştea veşnică credinciosul Domnitor, a aflat despre acest monument, iar directorul Muzeului  Myhailo Arsak, „în mare taină”, i-a oferit atunci şi câteva fotografii, astfel s-a născut frumoasa intenţie a IPS de a „reînvia”, din piatra uitării,  acel impresionabil monument, care să poarte nu doar girul şi pecetea prieteniei, ci şi urmele lui Ştefan cel Mare, a unor domnitori şi cărturari moldoveni prin Galiţia, pământuri ce au fost cândva în posesia acestor înalţi dregători ai Moldovei Medievale.

Apropo, în vederea înălţării unui monument întru cinstirea memoriei lui Ştefan cel Mare pentru readucerea istoriei în actualitate, anume asupra realizării acestui proiect important a opinat ÎPS Melchisedec Velnic, care, împreună cu dna Eleonora Moldovan, şeful diplomaţiei române la Cernăuţi, s-au întâlnit, în repetate rânduri, cu primitorul şi binevoitorul Igor Sliuzar, primarul or. Kolomyia, care se află la conducerea municipiului din 2010.

Întâlnirea din 4 octombrie curent cu primarul oraşului şi echipa de specialişti în domeniu, membri ai comisiei, conduse de Igor Sliuzar, care, urmează să creeze schiţele monumentului, la care îşi vor da concursul şi specialişti din România, ţinându-se, desigur, cont de original, a fost una fructuoasă, cu prevederi concrete şi promiţătoare, care urmează să fie continuată la 8 decembrie, când ideea va fi conturată într-o singură schiţă, imagine, acceptată de ambele părţi, ca monumentul „Prieteniei creştine europene” (astfel e definit de ÎPS Melchisedec Velnic), menit să pună în valoare zona istorică, înălţat în cinstea lui Ştefan cel Mare, să prindă viaţă în oraşul Kolomyia şi să fie dezvelit în 2016, când se împlinesc 770 de ani de la prima lui atestare documentară.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”