05 aprilie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA CERNĂUŢI, ÎNTR-O ROMÂNIE MARE

2 decembrie 2015 р. | Categorie: Istoria neamului

1 DECEMBRIE este nu doar ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, ci şi a noastră, a ROMÂNILOR de pretutindeni, Ziua MARII UNIRI, Ziua Ţării noastre, a Mamei noastre, România, căci nordul Bucovinei a fost rupt de la rădăcina românească, iar noi dorim să fim o rădăcină a aceluiaşi copac, să avem o MAMĂ dreaptă, nu vitregă, să fim într-adevăr la noi ACASĂ.  De altfel, în oaza românităţii din Cernăuţi, în ZIUA SFÂNTĂ A LIBERTĂŢII,  jertfa de mii de ani a NEAMULUI  a făcut să ne regăsim într-o ROMÂNIE MARE, în care inimile noastre, ale românilor risipiţi prin lume de vitregiile istoriei, înstrăinaţi de ŢARĂ şi despărţiţi de fraţii de sânge printr-un gard de sârmă ghimpată, au bătut în unison cu inima PATRIEI noastre istorice.

O LUMÂNARE ÎNTRU VEŞNICIA EROILOR CE S-AU SACRIFICAT PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ

Organizate la cea mai majoră notă de Consulatul General al României la Cernăuţi, graţie dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, care, împreună cu domnii Ionel Ivan, ministru consilier, consulul Edmond Neagoe şi toţi reprezentanţii misiunii diplomatice române,  ne sprijină şi ne susţine,  festivităţile dedicate celei mai mari Sărbători ale poporului Român au debutat cu o lecţie de adevăr din istoria României, susţinută în ucraineană la Facultatea de Economie a Universităţii Cernăuţene de Excelenţa Sa şi Ştefan Purice, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, au continuat la Catedrala Pogorârea Sfântului Duh  prin venerarea trecutului printr-o înălţătoare rugăciune, cu o slujbă de pomenire a eroilor, care s-au sacrificat pentru Neam şi Ţară, care au căzut pe câmpurile de luptă, poate că nu au nici morminte, nici cruci la căpătâi, a tinerilor nevinovaţi ce şi-au găsit sfârşitul infernal în incendiul din Clubul”Colectiv” din Bucureşti, a celor ce mor zilnic în iadul  războiului din Donbas, a jertfelor foametei organizate din 1932-1933, 1946-1947, în consecinţa actelor de terorism din Paris etc. Le-au aprins lumânările, întru veşnica pomenire, Arhimandritul Melchisedec Velnic, sosit cu câţiva părinţi  din Ţară, de la Mănăstirea Putna, unde şi-a găsit veşnicul repaus slăvitul Domn Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi unde candela memoriei lui arde de peste 500 de ani, împreună cu Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineţ, ajutaţi de un sobor de feţe bisericeşti.

SUFLETUL OMULUI – PRIN PRISMA PORTRETELOR MAESTRULUI  VASILE PALADEAN

În cuget şi simţire românească, Marea Unire ne-a îmbrăţişat pe  toţi românii, delegaţiile  din Ţară şi Maramureşul istoric, la inaugurarea expoziţiei personale „Portrete” a maestrului fotograf Vasile Paladean, vernisată, cu ocazia Zilei Naţionale a României, prin susţinerea Consulatului General al României la Cernăuţi, şi găzduită de Muzeul de Arte din municipiu. Pasionat de arta fotografică din copilărie, imaginile sale fiind publicate în diverse ziare şi reviste, precum, de altfel, şi în „Zorile Bucovinei”, membru activ al Fotoclubului „Pozitiv” din Cernăuţi şi al Asociaţiei „EURO FOTO ART” din Oradea, participant la diverse deplasări de creaţie atât în  Ucraina, cât şi în România, făcând parte din juriul unor saloane internaţionale de prestigiu, organizate în Suceava, Oradea, Cluj Napoca,  artistul a reuşit să creeze o expoziţie de 40 de fotografii alb-negru şi color, cu o tematică de portrete instantaneu, adevărate surprize pentru personalităţile surprinse de obiectivul maestrului, printre care Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, cântăreaţa Maria Iliuţ, originară din Crasna, dna Tatiana Popa, fostul Consul General al României la Cernăuţi,  soţia artistului,  medicul Claudia Paladean, profesoara Doina Colesnicov, preotul Vasile Paulencu, parohul Bisericii din Crasna etc. Apropo, o adevărată surpriză a fost şi pentru mine de a mă regăsi, alături de Excelenţa sa Tatiana Popa, de preacucernicul părinte Vasile Paulencu, imortalizată într-un colţ din inima creatorului.

Evocând măiestria artistică a autorului, dna Eleonora Moldovan a remarcat talentul dl Vasile Paladean de a realiza portrete ale unor personalităţi care au lăsat urme profunde în istoria Bucovinei. De altfel, la esenţa omului, surprinsă de obiectivul maestrului şi imortalizată, s-au referit directoarea muzeului Inna Kiţul,  consăteana Elena Purici, profesoară şcolară, poetul Arcadie Opaiţ şi scriitorul Ilie Zegrea, sensibilizând că nu sunt doar simple portrete, ci  sufletele care învie orice faptă bună ce trăieşte şi zideşte, ne face viaţa mai frumoasă, mai interesantă, nu sunt pur şi simplu fotografii, ci oameni vii, care au prins contur mai întâi în inima maestrului fotograf, nu doar au venit, ci vor rămânea în veşnicie.

Dezvăluind că portretele s-au dovedit a fi şi o surpriză pentru Domnia Sa, Vasile Paladean a mărturisit că sunt şi pe placul Domniei Sale, că toate personalităţile au fost luate prin surprindere de obiectivul său fotografic pentru a le dezvălui sufletele.

DIN LEAGĂNUL COMORILOR ROMÂNEŞTI

Prilej de adevărată bucurie şi mândrie, ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI a făcut poduri de flori până la monumentul celui mai mare poet al românilor – Mihai Eminescu, „batalioane” înflăcărate de români, cu dragoste de Neam şi Ţară, cu România Mare în suflete, au pornit spre Filarmonica Regională, unde, cu căldura unei Mame ocrotitoare şi gazde primitoare, Excelenţa Sa a sensibilizat că Ziua noastră Naţională trebuie să ne fie prilej de mândrie şi de bucurie, de întoarcere, în unitate şi dragoste,  a tuturor românilor la cele sfinte ale neamului, la valorile noastre spirituale, să nu uităm că Ţara e alături de noi, în special, prin sprijinul membrilor Consulatului General al României la Cernăuţi, distinşii diplomaţi, dna Eleonora Moldovan şi  soţul său, consulul Aurelian Rugină,  oferindu-ne o adevărată sărbătoare de zile mari,  surpriza de vârf venind din partea actorilor Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, care ne-au învăpăiat inimile cu raze efervescente din capodopera lui Mihai Eminescu, poemul „Luceafărul”, clipe de neuitat, cu dor de Ţară, dăruindu-ne, prin înălţătoarele imnuri patriotice,maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijaţi de Dumitru Caulea, virtuozii faimosului taraf popular  „Trandafir” din  Voloca, dirijat de Ioan Botnar, cu duioasele voci ale Patriciei Hâncu, Ion Semeniuc, directorul Casei de Cultură, distinsului rapsod Nicolae Mintencu, membrii „Izvoraşului” din Ropcea, îndrumaţi de privighetoarea cântecului popular românesc de pe Valea Siretului, Victoria Costinean, acompaniaţi la vioară de fiul Bogdan, membrii Centrului de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, Ansamblului de dansuri populare „Mioriţa” din Boian, conducătoare Maria Basaraba, tânărul Mina Covalciuc, maramureşeanca Elena Botoş din Transcarpatia, grupurile societăţilor poloneze şi germane, „Bukovynocika” de la Universitatea „Iu. Fedkovyci”. Mesaje de felicitare au adresat oaspeţii din Ţară, reprezentanţi ai autorităţilor ucrainene, diplomaţi străini, acreditaţi în Ucraina etc. În cadrul evenimentului  s-a desfăşurat şi premierea  tinerilor români din ţinut, care au participat la cea de-a II-a ediţie de eseuri „Identitate românească în spaţiul european”, organizată de Asociaţia „Convergenţe Europene”, Centrul Român pentru Iniţiativă Socială şi Asociaţia Eurocentrica, în parteneriat cu misiunile diplomatice române la Cernăuţi şi Odessa, iar în comuna nouăsuliţeană Boian a avut loc recepţia oficială.

Dincolo de orice, dragi români, să nu uităm că datoria noastră faţă de strămoşi, după cum a accentuat şi ÎPS Melchisedec Velnic,  este să ne păstrăm şi să le transmitem copiilor dragostea de Neam şi de Patrie, de rădăcinile noastre sfinte, căci un popor, care-şi uită rădăcinile, dispare.  Să fim  mândri că suntem români, să luptăm pentru a fi din nou împreună,  să fim demni de înaintaşi și să nu uităm că prin vinele noastre curge sângele lui Ștefan cel Mare, al eroilor ce s-au jertfit pentru Libertate, pentru Ţară.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”