05 aprilie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

SFATUL SCRIITORICESC DE LA CERNĂUŢI şi PUTNA din 14-15 august 1943.

29 decembrie 2015 р. | Categorie: Istoria neamului

Manifestare de suflet românesc, menită să “ strângă rândurile scriitorilor din toată ţara…” şi să “statornicească directivele ce trebuie urmate pentru opera de consolidare sufletească a Neamului.”  (1) în vremurile de restrişte din vara anului 1943, SFATUL SCRIITORICESC DE LA  CERNĂUŢI şi PUTNA, organizat de Cercul “Bucovina Literară” Cernăuţi, sub înaltul patronaj al IPSS Mitropolitul Tit Simedrea Târgovişteanu – ultimul mitropolit al întregii Bucovine (2), a reuşit să-şi împlinească în mare parte misiunea prin prezenţa, pe lângă cei circa 50 membrii ai Cercului (3), unui număr de peste 35 de scriitori şi ziarişti (“condeeri” cum i-au numit organizatorii) din toate colţurile Regatului României, bucurându-se deasemenea de prezenţa Guvernatorului Bucovinei – dl. General de CA, Corneliu Dragalina.

Ziua aleasă pentru “sfatul scriitoricesc” a fost cea de 14 august, în aşa fel ca de 15 august, de Sf. Maria, “…întregul grup să poată participa la prăznuirea hramului Mănăstirii Putna, la locul de odihnă al marelui voevod Ştefan.”

Primirea oficială a scriitorilor şi ziariştilor (4), care au răspuns invitaţiei Cercului “Bucovina literară”, s-a făcut, în dimineaţa zilei de 14 august 1943, în Sala de Recepţie a gării din Cernăuţi – clădire istorică (monument de arhitectură) ridicată în 1907 şi inaugurată în 1909, sub ocupaţia austro-ungară (în imagine). Au fost întâmpinaţi cu cuvinte calde de către gazde, reprezentate de preşedintele Cercului dl. George Drumur (5) şi de viceprimarul Cernăuţiului Popp Maior care a subliniat “Marea operă de refacere….a capitalei Bucovinei, trecută prin urgia bolşevică” şi faptul că “…la Cernăuţi se munceşte cu râvnă din primul moment al eliberării Ţării Fagilor de sub teroarea roşie”.

De la gară, reprezentanţii scrisului românesc din întreaga ţară s-au întrunit la sediul Cercului “Bucovina literară” din str. General Mircescu. Preşedintele Cercului, George Drumur “…şi-a arătat bucuria ce - o simte în faţa numărului impozant de participanţi, care, cu toate vremurile grele de azi, au trecut peste orice piedică, numai pentru a contribui la frumosul gând de înfrăţire scriitoricească.”, invitându-i să participe la desbateri chiar de la această întâlnire.

Gheaţa s-a spart imediat, începând cu cuvântul dlui I. Valerian – secretar  general al Societăţii Scriitorilor Români (SSR) şi continuînd cu : Gavril Pop – directorul ziarului “Tribuna” din Braşov, Grigore Bugarin – reprezentantul SSR din Banat, dl. C.D. Fortunescu – directorul revistei “Arhivele Olteniei”, Vasile Ţepordei din partea SSR din Basarabia, Nicolae Ivan – directorul revistei “Fruncea” din Banat, prof. univ.dr. Tomescu, ş.a. cu toţii afirmând importanţa momentului ce a strâns condeerii români laolaltă, acum când “…ţara se frământă pentru a scăpa de ameninţările invadatorilor de la răsărit şi a-şi consolida poziţiile ce le ocupă la intersecţia celor  două lumi.”

După întâlnirea de la Cercul “Bucovina literară”, grupul scriitorilor şi ziariştilor români a fost primit de guvernatorul Bucovinei, General de CA Corneliu Dragalina (VA URMA)

IMAGINI din prima zi 14 august 1943

(1) Sfatul scriitoricesc de la Cernăuţi şi Putna, menit să contribuie la “…opera de consolidare sufletească a Neamului”, s-a adresat tuturor condeerilor (scriitori şi ziarişti) români, aşa cum se înţelege şi din cuvântul poetului George Drumur în care “…mulţumeşte IPSS Mitropolitului Tit al Bucovinei şi dlui General Dragalina – guvernatorul Bucovinei pentru sprijinul dat…în vederea înfăptuirii marii înfrăţiri între scriitori şi ziarişti din toate unghiurile Ţării.”

(2) Trebuie de remarcat, pentru istorie, că Vlădica Tit Simedrea Târgovișteanul a fost cel din urmă mitropolit al Bucovinei,începând cu 13 iunie 1940, instalat în Suceava abia în 25 martie 1941 (din pricina primei ocupații sovietice a Nordului Bucovinei din anii 1940/1941). După a doua ocupație sovietică (1944/1945) ierarhul s-a retras din funcție în primăvara anului 1945. “Tit Simedrea, Mitropolitul Bucovinei, a gîndit și inițiat, cu smerenie și discreție sacerdotală, întregul eveniment din 15 august 1943…”  urmărind cu tenacitate  proiectul  mai vechi al restaurării și reorganizării Sfintei Mănăstiri Putna, evenimentul organizat în 14-15 august 1943 fiind şi un pas în această  acțiune divină,  mult mai vastă și mai profundă…”.Participarea ierarhului Tit Simedrea Tîrgovișteanu , ca reprezentant al Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la cîteva congrese ecumenice internaţionale, (Lausanne 1927, Sofia 1929, Constantinopol 1929, Vatoped 1930, București 1935 și Oxford 1937)..”, se pare că a avut menirea organizării, într-un viitor apropiat, a mai multor întruniri ecumenice la Sf. Mănăstire Putna (restaurată şi reorganizată).Mitropolitul Tit şi-a pus atunci, în 1943, nădejdea în sprijinul Mareşalului Antonescu, dar grozăvia ocupaţiei bolşevice a stopat pentru un timp acest proiect. Iată că, peste ani, Dumnezeu a lucrat şi Sfânta Mănăstire Putna a fost restaurată şi reorganizată, iar PF Patriarh Daniel continuă calea ecumenismului deschisă de ierarhi vizionari precum Tit. Astfel putem afirma, fără a greşi, că  Mitropolitul Tit Simedrea rămâne o jertfă înaltă a Bucovinei, pentru care românii bucovineni ar trebui să se reculeagă şi să se roage, aducându-i un omagiu măcar odată pe an. (citatele sunt preluate din articolul lui Ion Filipciuc “Sfatul scriitoricesc de la Putna” apărut în ziarul “Crai Nou” Suceava din 2012)

(3) Iată câteva din personalităţile membre ale Cercului “Bucovina Literară” : 1.Membrii de onoare ai Cercului la acea dată: Î.P.S. Mitropolitul Tit al Bucovinei; prof. Mihai Antonescu (1904-1946), vicepreședinte al Consiliului de Miniștri; prof. Alexandru Marcu (1894-1955)- savant român, dr.în litere la Florenţa (Italia) în 1924,  traducător al operei lui Dante Alighieri - ministru subsecretar de stat al Propagandei, moare în închisorile comuniste în 1955; general Corneliu Dragalina (1887-1949), guvernatorul Bucovinei; general Dumitru Carlaonț (1887-1970), comandantul militar al Bucovinei; prof. Alexandru  Bădăuță(1901-1983) - secretar general al Ministerului Propagandei Naționale, întemeietorul cinematografiei documentare româneşti 2. Profesori universitari:  Simeon Reli (1882-1945) din Pătrăuţii de Sus, dr. în teologie şi istoria Bucovinei, fost decan al facultăţii de teologie din Cernăuţi;  Constantin N. Tomescu (1890-1983) absolvent al Seminaruluidin Socola 1912. Dr.în teologie,  Bucureşti 1927. A fost profesor de istorie bisericească la Facultatea de Teologie din Chişinău(1926-1941) şi din Cernăuţi-Suceava(1941-1946),  Milan Şesan (1910-1981) - teolog ortodox, istoric bisericesc şi profesor de teologie român, născut la Cernăuţi, doctoratul în istorie la Praga (1935) cu o temă de bizantinologie: „Împărţirea administrativă a Imperiului Bizantin în timpul Comnenilor şi Angelilor (1081-1204)“, redactor al revistei "Candela" editată de Mitropolia Bucovinei (1939-1946), a pregătit la Sibiu (1948-1980) mai mulţi viitori ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, printre care viitorul patriarh Daniel Ciobotea, viitorul mitropolit Andrei Andreicuţ de la Cluj, viitorul arhiepiscop Calinic Argatu al Argeşului şi Muscelului, fiind considerat  modelul-carturarului-desavarsit, un Gheorghe Asachi al epocii contemporane.3.Scriitori, profesori şi ziarişti bucovineni despre care vom reveni cu noi informaţii interesante, căci tinerii români din Bucovina şi nu numai trebuie să-şi cunoască aceşti strămoşi adevărate modele de urmat pentru ei.Sperăm deasemenea că elita culturală din Nordul Bucovinei va face, din omagierea lor, un prilej de popularizare în şcoli, facultăţi şi biblioteci. Să nu uităm că noi românii am avut o elită puternică, în toate domeniile, şi în perioada interbelică, elită nimicită în mare parte de agresorii sovietici de la răsărit şi de tovarăşii lor comunişti din Ucraina, R.Moldova şi România.

(4) Dintre ziariştii prezenţi la acest sfat bucovinean îi amintesc pe: Gavril Pop, medic şi ziarist, director al publicaţiei TRIBUNA din Braşov în anii războiului; C.D. Fortunescu (1874-?) – licenţiat în litere şi filozofie, directorul revistei “Arhivele Olteniei”, Nicolae Ivan (1905-1972), fondator şi director al Revistei "Fruncea" (1934-1945) din Timişoara; Ion Munteanu (1909-1992)- prozator şi gazetar, Fondează în 1937 ziarul „de informaţii generale" „Popularul", iar între 1942 şi 1944 este în comitetul de direcţie al ziarului „Bucovina" şi apoi al revistei „Bucovina literară", timp în care reuşeşte să editeze o carte de însemnări de front - Spitalul 2 de campanie (1943) - şi romanele LaTimes New Roman","serif";">

(5) George Drumur - pseudonimul literar al lui George Pavelescu (1911-1992), născut la Horecea–Mănăstirii, judeţul Cernăuţi, a fost un scriitor, publicist, muzicolog şi traducător român.

A fost membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi al Uniunii Scriitorilor din România.

Personalitate complexă, cu o foarte bună inteligenţă generală, românul bucovinean George Drumur a absolvit Institutului Regal de Ştiinţe Administrative al României,dar în aceiaşi măsură a fost atras de artă, literatură şi matematică reuşind ulterior să termine studiile la Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Cernăuţi şi să obţină şi licenţa în matematică la Facultatea de matematică-fizică din Bucureşti!! Să recunoaştem, o performanţă rar întâlnită. După terminarea studiilor se remarcă în primul rând prin activitatea sa jurnalistică ca: fost secretar de redacţie al revistei „Iconar” din Cernăuţi, prim-redactor al revistei „Bucovina literară” din Cernăuţi, redactor şef al publicaţiei „Deşteptarea” din Cernăuţi, director al editurii „Bucovina literară” din Cernăuţi. Dat fiind formaţia şi pregătirea sa multidisciplinară a reuşit să ocupe diverse alte funcţii:  funcţionar la Mitropolia Bucovinei şi la Fundaţiile culturale române, director al Căminului cultural Egumenul Artemon din Horecea-Mănăstirii, director al Editurii din Cernăuţi care îi purta numele şi profesor (titular sau prin cumul) la diverse şcoli din Cernăuţi. Ca poet a  debutat în 1931 cu două poezii în revista „Junimea literară” din Cernăuţi (poeziile Peisaj şi Pace), ulterior se face remarcat prin mai multe Volume de poezie, dintre care amintim:

Solstiţii, Editura Iconar, Cernăuţi, 1936

Suflete în azur, Editura Bucovina, Bucureşti, 1940

Vatra cu stele, Editura Bucovina literară, Cernăuţi, 1942

Însemnele anilor, Editura Facla, Timişoara, 1973

Neodihna cuvintelor, Editura Facla, Timişoara, 1986

După ce s-a refugiat în  România în 1940/1944 s-a stabilit la Timişoara.

Ca urmare a acumulării acestei bogate experienţe, atât ca funcţionar public, cât şi din funcţiile de conducere îndeplinite, dar şi a talentului literar dovedit ca poet, a fost ales, în perioada dramatică a celui de-al Doilea Război Mondial, în funcţia de preşedinte al Cercului „Bucovina literară” din Cernăuţi. Poate că acest înaintaş al intelectualităţii bucovinene, ar merita mai multă atenţie din partea urmaşilor săi de astăzi (scriitori, ziarişti, lideri de organizaţii obşteşti). (VA URMA)

Alexandru Teodoreanu – membru al Asociaţiei STINDARD Bucureşti