17 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

EMINESCU – LACRIMA PE CARE ÎNCĂ NU NE-AM PLÂNS-O

16 ianuarie 2016 р. | Categorie: Eminesciana

PENTRU A FI DEMNI DE A NE NUMI ROMÂNI

 „Fără el chiar steaua noastră /Dintre stele ar cădea /Pe pământul vechii Dacii /Când mai mare, când mai mic / Dacă n-ar fi Eminescu /Viaţa nu ne-ar fi nimic”, îmi stăruie în memorie versurile regretatului Adrian Păunescu. Or, cei care nu sunt rupţi de cruda realitate, au încă conştiinţa trează, conştientizează că fără EL am fi nimic, că Eminescu nu e doar simbolul nostru naţional, ci ultima speranţă spre dăinuire, e tot ce avem mai sfânt – Istoria, Graiul, Datina, ultima lacrimă în periplu perpetuării fiinţei naţionale, pe care încă nu ne-am plâns-o, ultima speranţă de deşteptare pentru a nu ne pierde ireversibil identitatea. Demni sau mai puţin demni, uniţi sau dezbinaţi, în consecinţa vitregiilor destinului numiţi „minoritari” la noi Acasă, ne-am unit,  la 15 ianuarie curent, de ziua lui Eminescu, în cuget şi simţiri, în numele valorilor, idealului naţional, cu românii de pretutindeni, sub nimbul Luceafărului dătător de viaţă, aducând omagiu celui care s-a înălţat prin nemurire, marcând astfel  la Cernăuţi Ziua Culturii Naţionale Române.  

Organizate sub patronajul Consulatului General al României la Cernăuţi, prin osârdia Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi şi Societăţii „Mihai Eminescu”,  suita de manifestări a debutat cu depuneri de flori  la bustul lui Mihai Eminescu din Curtea casei lui Aron Pumnul, la monumentul juvenil al Poetului din centrul Cernăuţiului, locuri sfinţite de Pronia cerească, unde paşii lui Eminescu se resimt ori de câte ori venim să ne închinăm la Luceafăr, dna Elena Tărâţeanu, prezentându-i pe oaspeţii din România, pe toţi acei cu dor de Eminescu, care au venit la El cu o floare – consulul Aurelian Rugină, delegaţii din Suceava, Botoşani şi Rădăuţi, lideri şi membri ai societăților naţional-culturale, profesori, studenţi, jurnalişti, dr. Nagy Mihaly Zoltan, vicepreşedintele Institutului Cultural Român din Bucureşti, exprimându-şi sentimentele de bucurie de a se afla alături de românii băştinaşi, care, în pofida vicisitudinilor sorţii, şi-au păstrat tradiţiile culturale, limba, identitatea, iar dna Eleonora Moldovan a specificat importanţa manifestărilor organizate ce au menirea de a ne ţine alături de Eminescu, de opera sa, de valorile identitare. Dacă nu vom urma îndemnul Poetului privind păstrarea identităţii naţionale, culturii, limbii, tradiţiilor, sfârşitul nostru ca neam o să fie foarte trist şi foarte apropiat, a conştientizat scriitorul Ilie Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, specificând că dacă se continuă cu atâta pasivitate în câţiva ani urmările vor fi şi mai dramatice pentru neamul românesc din această parte  înstrăinată de Ţară. Or, chiar dacă dăinuirea noastră pe acest picior de plai mioritic e în continuă agonie, salvarea de la pieire e tot în mâinile noastre – să nu ne înstrăinăm copiii şi nepoţii de Rădăcini, de Străbuni, să ne iubim cu adevărat Graiul, Neamul.

 Parfumul creaţiilor eminesciene  au reîmprospătat în prelegerile lor deputatul poporului Grigore Timiş, Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional, sensibilizând că Eminescu a fost şi a rămas pentru noi, românii, un exemplu cum trebuie să mergem spre lumină şi adevăr, Ruslan Senciuk, adjunct al şefului ARS, Maria Porciuk, viceprimarul Cernăuţiului, care a opinat pentru acordarea titlului de capitală europeană Cernăuţiului, în oaza românismului căruia s-au născut şi au rămas în veşnicie asemenea personalităţi ca Eminescu, iar Eugenia Balan-Ciocoboc din Tereblecea i-a dedicat Luceafărului o proprie poezie.

 PENTRU A NE ÎNĂLŢA ÎN EMINESCU

Cu sprijinul Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, a fost vernisată expoziţia „Liviu Rebreanu, ctitorul romanului românesc modern”, realizată de ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău, condus de Valeriu Matei. Punând în valoare această  personalitate de vârf a culturii şi literaturii române, dna doctor în filologie Lora Bostan a dezvăluit din lumina spirituală a creaţiilor marelui prozator român Liviu Rebreanu, referindu-se la romanele moderne „Ion”, „Pădurea spânzuraţilor”, „Răscoala” etc, care ne prezintă destinul ţăranului român şi problemele vieţii, lupta lui pentru existenţă şi  pentru păstrarea identităţii naţionale. Scriitorul şi istoricul Dumitru Covalciuc, laureat al Premiului „Liviu Rebreanu”, a evocat câteva momente emoţionante din timpul decernării, la 28 noiembrie 2003, la Saloanele „Liviu Rebreanu” din Bistriţa Năsăud,  a înaltului titlu,  opinând pentru marcarea, la 24 ianuarie curent, a 150 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Aron Pumnul şi de la Unirea Principatelor Române. Iniţiatorul unui concurs de desene, inspirat din operele eminesciene, Octavian Voronca, membru al prezidiului Societăţii „Mihai Eminescu”,  s-a referit la câteva date importante din viaţa lui Aron Pumnul şi Mihai Eminescu, Eugenia Balan-Ciocoboc a dat citire propriilor  versuri, dedicate marelui prozator, Vasile Bâcu adresându-le profunde mulţumiri dnilor Climent Lupu din Timişoara, Gabriel Balaşa din Botoşani şi Gheorghe Ungureanu din Cernăuţi pentru ajutorul acordat la „împodobirea” pereţilor sediului societăţii cu frumosul veşmânt al creaţiilor prozatorului Liviu Rebreanu, expoziţie  vernisată timp de o lună.

Dincolo de orice, raza Luceafărului fără de moarte străbate vremurile ancestrale, rămânând adevărată torţă aprinsă, în lumina spirituală a căreia ne ţesem gândurile  şi aspiraţiile pentru a fi demni de a ne numi ROMÂNI, pentru a ne înălţa în Eminescu.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”