23 mai 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CU ARON PUMNUL, CERNĂUŢIUL S-A ÎNCINS ÎN HORA FRĂŢIEI (VIDEO)

24 ianuarie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Sunt în istoria noastră momente spre care ne întoarcem cu inimile încărcate de bucurie şi mândrie că ne numim români. Deşi trăim despărţiţi de fraţi, „suntem de-o mamă”, vorba poetului care ne-a dăruit „Hora Unirii”. În fiecare an, la 1 decembrie şi la 24 ianuarie, sărbătorim cu tot neamul Marea Unire şi Unirea cea Mică. În aceste clipe de supremă exaltare sufletească am seca şi noi dintr-o sorbire apele tulburi ce ne despart, ştiind că drumurile făuritorilor Unirii au trecut, s-au oprit pentru totdeauna la Cernăuţi, aşa cum i-a fost sortit ardeleanului Aron Pumnul – eruditul dascăl al lui Eminescu, om politic, luptător pentru limba română.

Îl mai plânge Bucovina

Cei cu inimă română au dat mână cu mână mai întâi la mormântul lui Aron Pumnul, 24 ianuarie fiind ziua morţii marelui dascăl şi a naşterii marelui poet. În acest ianuarie s-au împlinit 150 de ani de la momentul de sfâşietoare tristeţe, când gimnazistul Mihai Eminovici a anunţat plângând că mai mult n-are ce face la Cernăuţi, „Pumnul nu mai este”. Chemaţi de conducerea Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi Muzeul memorial „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, am fost părtaşi la slujba de pomenire ţinută de părintele Cristofor, parohul Capelei mitropolitane Trei Ierarhi, în preajma căreia şi-a găsit veşnica odihnă profesorul de la care învăţăm şi azi „ce-i simţ naţional”. În dimineaţa geroasă inimile ne-au fost încălzite de gândul la Unire şi de prima poezie eminesciană, recitată de studenta Ana-Cristina Tărâţeanu, apoi şi de consulul Edmond Neagoe, care a mărturisit că şi-a văzut împlinit un vis. Fiind student la Liceul de istorie „Mihai Eminescu”, a visat să ajungă la mormântul lui Aron Pumnul din Cernăuţi. Şi iată că, într-o zi istorică pentru poporul român, în mijlocul comunităţii confraţilor din Cernăuţi, a depus flori la mormântul părintelui spiritual al lui Eminescu nu doar în virtutea misiunii diplomatice, ci şi de la inima sa, în care-i mai vibrează idealurile adolescenţei.

Discursurile despre rolul lui Aron Pumnul în viaţa Poetului nostru naţional au continuat la „masa rotundă”, organizată la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, aici dl consul Edmond Neagoe făcând o paralelă cu profesorul de română Vasile Bizovi, care a adus lumină multor tineri şi a lăsat o monografie a Boianului. Aici îmi reînvie în memorie o zi zeroasă de pe la începutul anilor 70, când profesorul Bizovi ne-a luat pe câţiva elevi la Cernăuţi şi ne-a adus la mormântul lui Aron Pumnul, apoi la librăria „Drujba”, sfătuindu-ne pe fiecare ce cărţi să cumpărăm. Aspecte din activitatea politico-patriotică, ştiinţifică, de iluminare a tinerilor români au fost invocate de preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, scriitorul Vasile Tărâţeanu, cercetătorul arhivei Dragoş Olaru, directoarea Muzeului memorial „Mihai Eminescu” Elena Tărâţeanu, care a vorbit despre cele cinci lepturarii găsite de ea, în standul expus aflându-se şi un portret al profesorului pictat de plasticianul Mihai Alisavetei. Docentul Ilie Popescu a povestit cum a găsit un lepturariu de-al lui Pumnul în podul unei case din Davideni. Istoricul şi scriitorul Dumitru Covalciuc a adus dovezi că Aron Pumnul a fost cunoscut cu Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. Preluând mesajul consulului Edmond Neagoe, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, Nicolae Toma, s-a referit la două evenimente importante – sărbătorirea Unirii Principatelor şi desfăşurarea la Bucureşti a Conferinţei Românilor de Pretutindeni, organizată de deputatul Eugen Tomac. Neavând posibilitate să onoreze invitaţia la conferinţa de la Bucureşti, bucuros de a fi împreună la Unirea de la Cernăuţi, el şi-a exprimat speranţa că visul nostru de veacuri, al românilor din nordul Bucovinei şi Basarabia, va deveni realitate în marea familie europeană. Amintind de apropiatul jubileu al ziarului (la 15 februarie se împlinesc 75 de ani de la apariţia primului număr), Nicolae Toma a specificat că sărbătorirea respectivei aniversări va avea loc mai târziu din cauza situaţiei epidemiologice dificile din Bucovina, cititorii şi abonaţii bisăptămânalului fiind anunţaţi din timp. Despre ce mai avem de făcut pentru perpetuarea memoriei lui Aron Pumnul şi Mihai Eminescu au vorbit poetul Arcadie Opaiţ şi activistul Octavian Voronca. Cu oferte de ajutor concret a venit un oaspete din România, dl Vasile Vargan, preşedinte „Corpului Profesional al Mediatorilor din jud. Suceava”.

Să trăim, să ne iubim

Părerea de rău că rămâne doar un vis dorinţa de a ne aduna la asemenea momente comemorative în Casa restaurată a lui Aron Pumnul ne-a fost alungată de un excelent spectacol artistic, sponsorizat de Institutul Cultural Român. Pe scena Palatului Academic din Cernăuţi s-a cântat şi s-a evocat Unirea, prin vocile distinselor interprete din Republica Moldova, aflate pentru prima dată în oraşul nostru – Zinaida Bolboceanu (cântăreaţă de folclor dramatic) şi Suzana Popescu, gătită într-un costum popular din sudul Basarabiei, aşa cum se purta în epoca lui Alexandru Cuza. Cea de-a treia protagonistă a concertului, Maria Iliuţ, nici n-are nevoie de prezentare, fiind oaspete des, aşteptat şi întotdeauna prima doamnă pentru noi. Unirea prin cântec a fost prefaţată de un cuvânt de laudă valorilor istorice care ne salvează perenitatea naţională, rostit de Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan. Emoţiile reîntâlnirii cu conaţionalii nord-bucovineni, de la care se inspiră şi se încarcă de iubire românească, şi le-a exprimat reprezentanta Institutului Cultural Român, Ovidiana Bolumac. Succint, dar cuprinzător a conturat chipul şi faptele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ca ctitor al celei mai temeinice uniri a românilor, istoricul Ştefan Purici, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.

„Sănătate, să trăim, şi-ntre noi să ne iubim”, ar fi laitmotivul apusului zilei de 24 ianuarie la Cernăuţi, pe care ne-am dori-o un nou răsărit de soare în viaţa noastră.

Maria TOACĂ


Fotografii  şi video : „Zorile Bucovinei”