MUZEUL CIE STĂNEŞTI – CENTRU DE INSTRUIRE A TINERILOR ÎN SPIRITUL IDEALURILOR NAŢIONALE

Dincolo de orice, cel mai mare neajuns al multora dintre noi este că renunţăm prea repede la vise, iar cea mai sigură cale spre succes este să mai încercăm o dată, Deşi pentru a putea schimba ceva în viaţa noastră, să ne realizăm doleanţele, e nevoie nu dor să visăm, ci şi să acţionăm. Uneori e îndeajuns doar motivaţia şi un cuvânt de încurajare, susţinerea celor de alături. Ideea creării unui muzeu a prins viaţă în sufletul nobil al acestei doamne delicate şi frumoase cu ani în urmă. De altfel, proiectul profesoarei de franceză Dorina Yaţeniuc  avea să se concretizeze, să  prindă contur  prin susţinerea morală şi materială a soţului, Gheorghe Yaţeniuc, directorul Complexului Instructiv-Educativ Stăneşti din  raionul Hliboca, prin sprijinul unor colegi cu inimă românească, prin bunăvoinţa consătenilor, care, cu sufletul deschis, au donat muzeului cele mai scumpe odoare din lada cu zestre, moştenită de la părinţi, bunei şi străbunei.

Scumpele relicve ce înfrumuseţează Muzeul Şcolii –  costume populare, bărbăteşti şi femeiești, vechi şi moderne, specifice locului, feţe de perne brodate, prosoape,covoare, tablouri etc, dna Dorina le-a adunat din tot satul. Mai târziu, avea să preconizeze aducerea din diferite zone ale României şi expunerea unor inedite costume naţionale – cămăşi de pânză, catrinţe etc., donate de celebri cântăreţi de muzică populară din Patria noastră istorică. Proiectul său se va concretiza prin expunerea, în acest muzeu, a unui colţişor, consacrat cunoscutului scriitor Vasile Posteucă – date biografice, romanul „Băiatul drumului” etc., şi scrierile regretatului profesor şcolar Ion Posteucă -  broşura autobiografică „Răsfoind amintirile”, „Folclor stăneştean” ş. a. Deschiderea oficială a Muzeului a avut loc la 9 mai anul precedent, de Ziua Europei, tot atunci fiind dezvelit şi bustul cronicarului satului, poetului, publicistului şi profesorului Vasile Posteucă.

Muzeul Şcolii Medii Stăneşti, dotat cu obiecte autentice, specifice diverselor epoci şi zone etnografice atât din Ţară, cât şi din întreaga Bucovină, ce oglindesc  viața tradițională românească,  pune în valoare patrimoniul naţional, altoirea la elevi a dragostei faţă de glia străbună, de limbă, de neam, de tradiţiile şi obiceiurile populare. Or, nu în zadar a fost  luat ca punct de reper, ca sursă de educare şi instruire a tinerei generaţii în  spiritul idealurilor naţionale. Dincolo de funcţia esenţială de conservare, păstrare şi valorificare a patrimoniului cultural etnografic românesc, ceea ce surprinde este că Muzeul  s-a impus în peisajul cultural naţional al Stăneştilor prin organizarea de spectacole folclorice, prin promovarea tradiţiilor şi creaţiilor autentice, ca  laborator de creaţie pentru elevi, astfel devenind  un centru de popularizare a vieţii culturale a localităţii. Aici se ţin lecţii de istorie, de limbă română şi ucraineană etc.

Am sezisat aceste relicve sfinte, însoţind o delegaţie de tineri din Polonia, Ucraina, Germania,  reuniţi în Asociaţia Internaţională  Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate, scopul căreia e cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor privind istoria Europei din sec. XX, cu un accent specific pe perioada de dictatură, război şi revoltă socială, lipsa de libertate, proiect finanţat de  Polonia, Germania, Slovacia, Ungaria şi România, găzduită anterior şi de proprietarul cafenelei „Bucureşti” din Cernăuţi, Eugen Patraş, prieten bun al familiei Yaţeniuc. Adevărul e că tânăra coordonatoare a proiectului, aflând în Internet despre ziarul „Zorile Bucovinei”, ne-a trimis încă spre sfârşitul anului precedent în poşta electronică a redacţiei propunerile de colaborare, însă nu le-am primit din cauză că chiar atunci, din motive tehnice, adresa poştei a fost schimbată. Sincer vorbind, am rămas plăcut impresionată şi de ardoarea cu care tinerii, dar, în deosebi, coordonatoarea proiectului, Zhanna Wroblewska, doresc să dezvăluie adevărul istoric, viaţa de familie, tradiţiile şi obiceiurile românilor din Ucraina.  

Ce-i drept, în ultimii ani şi CIE Stăneşti, cu limba română de predare, graţie hărniciei şi perseverenţei directorului Gheorghe Yaţeniuc, un adevărat gospodar de frunte al satului şi bun administrator, a devenit de nerecunoscut – şi-a schimbat nu doar aspectul, ci şi interiorul, conţinutul – instituţia a fost  reparată capital, clasele – renovate, a fost construită şi amenajată frumos o grădiniţă pentru 130 de copii, elevii vin la şcoala cu bucurie, obţinând locuri premiante la olimpiadele raionale şi regionale. Directorul Gheorghe Yaţeniuc, gazdă primitoare, împreună cu dna Dorina, directoarea muzeului, cu dna Elena Cârciu, şefa grădiniţei, Domnica Pascar, profesoară de limba română, ghizii muzeali Ariana Posteucă şi Valeria Vilceac, le-a organizat oaspeţilor o excursie captivantă prin labirintul cuibului de cunoştinţă, împărtăşindu-şi bucuriile succeselor, iniţiindu-i în istoria şcolii şi a ţinutului bucovinean.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”