06 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DIN 66 DE ŞCOLI CU LIMBA ROMÂNĂ DE PREDARE AU RĂMAS 63

20 aprilie 2016 р. | Categorie: Limba noastră cea română

De câţiva ani la rând „Zorile Bucovinei” publică datele oficiale despre starea în domeniul învăţământului din ţinut, pe care şi de data aceasta ni le-a pus la dispoziţie Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat. Astfel, în anul de învăţământ 2014-2015 în regiunea Cernăuţi erau 66 de şcoli cu limba română de predare, în care învăţau 11 mii 420 de elevi, 17 şcoli mixte (4055 de elevi ucraineni şi români). Iar în 2015-2016 – au rămas doar 63 de şcoli cu limba română de predare (inclusiv 2 gimnazii şi 2 licee), în care studiază 11 mii 063 de elevi, şi 18 – mixte (4181 de elevi).

Deci, într-un singur an de studii, numărul şcolilor cu limba română de predare s-a redus cu 3, iar numărul elevilor – cu 357, însă în  cele mixte, numărul elevilor a sporit cu 126.

În raionul Herţa, în anul de învăţământ 2014-2015 erau 28 de şcoli cu limba română de predare, unde învăţau 3928 de elevi. În anul curent de învăţământ (2015-2016) au rămas 26 de şcoli româneşti, unde învaţă 3861 de elevi, deci, au fost închise  2 şcoli primare – cele din s. Lunca, unde învăţau 10 copii, şi din cătunul Herghiligeni, Târnauca, unde studiau 11 elevi.

În raionul Storojineţ, în anul de învăţământ 2014-2015 funcţionau 10 şcoli cu limba română de predare, unde învăţau 2839, iar în anul de învăţământ 2015-2016 sunt 9 şcoli româneşti, în care studiază 2641 de elevi.  Şcoala nr.2 din Pătrăuţii de Sus a devenit mixtă, iar numărul elevilor în anul curent de studii s-a redus cu 198.  4 instituţii de învăţământ  sunt mixte – ŞM nr.1 din Pătrăuţii de Sus (416 de elevi),  ŞM nr.2 Pătrăuţii de Sus (418), CIE Ropcea (346), ŞM nr.3  Ciudei (117), în total 1060 de elevi.

În raionul Hliboca, în aceşti doi ani de studii numărul şcolilor cu limba română de predare a rămas acelaşi – 13 (2455 de elevi). Iar trei – ŞM Băhrineşti (162 de elevi), CIE Cupca (191 de elevi), ŞM Privorochia (89 de elevi) – sunt mixte, adică procesul de învăţământ se desfăşoară în limbile română şi ucraineană, în total 442 de elevi.

În raionul Noua Suliţă, în aceeaşi perioadă, numărul şcolilor cu limba română de predare a rămas constant – 10 (1636 de elevi). 11 instituţii de învăţământ  sunt mixte – Liceul din Noua Suliţă (227 de tineri), CIE”Gimnaziul din Boian (184), ŞM Boian (382), ŞM Vancicăuţi (234), CIE Draniţa (181), ŞM Costiceni (201),  ŞM Mămăliga (368), CIE Marşinţi (219), ŞM Rachitna (280), ŞM Tărăsăuţi (346),  CIE Forosna (57), în total 2679 de elevi. Deci, în şcolile mixte, care mâine-poimâine vor deveni cu limba ucraineană de predare,  studiază cu 1043 de elevi mai mulţi.

În or. Cernăuţi a rămas acelaşi număr de şcoli cu limba română de predare – 5 (unde studiază 470 de elevi).

Vă amintim că în 2004 în nordul Bucovinei erau 87 de şcoli cu limba română de predare  şi 18 şcoli mixte (ucraineano-române). Doar în 4 ani de învăţământ -2009/2010 – 2014/2015, din cele 76 de şcoli cu limba română de predare, care activau în regiunea Cernăuţi, învăţau 18 mii 88  de elevi, şi 13 – mixte (ucraineano-române, 2040-ucraineni şi 3902-români) au rămas doar 66 (inclusiv 2 gimnazii şi 2 licee), în care studiau 11 mii 420 de elevi, şi 17 – mixte (4055 de elevi ucraineni şi români). Deci,  în aceşti  4 ani numărul şcolilor româneşti s-au redus cu 10.  Iar în 2015-2016 – au rămas doar 63 de şcoli cu limba română de predare (inclusiv 2 gimnazii şi 2 licee), în care studiază 11 mii 063 de elevi, şi 18 – mixte (4181 de elevi).

Astfel,  timp de doar  12 ani, din 2004-2016, numărul şcolilor cu limba română de predare s-au redus cu 24.

Vina pentru înstrăinarea copiilor de limba strămoşilor o poartă, desigur, în primul rând, părinţii, cărora ani de-a rândul li s-a spus că limba română nu are perspectivă, reversul medaliei îl constă şi faptul că mulţi părinţi lucrează peste hotare şi preţuiesc doar banul, dar nu şi valorile spirituale. Desigur, aici îşi spun cuvântul şi direcţiile raionale de învăţământ, care continuă această distrugătoare tendinţă de înstrăinare a elevilor de rădăcinile arborelui neamului. De altfel, în ultimii ani, direcţiile de învăţământ semnează cu directorii şcolilor contracte doar pe un an de zile, astfel avându-i la cheremul lor pentru a le executa ordinul. Ce-i drept, şi profesorii din şcolile cu limba română de predare ar trebui să fie mai insistenţi în activitatea cu părinţii. Să recunoaştem cu mâna pe inimă că o parte din vină o poartă şi societăţile naţional-culturale româneşti, activitatea cărora a sporit în ultimul timp doar cu organizarea a cât mai multe măsuri răsunătoare, doar de ochii lumii. Ba mai mult, ne bucurăm şi ne lăudăm că în şcolile ucrainizate, unde româna a rămas doar obiect de studiu, elevii sunt foarte îndrăgostiţi de limba română, se bucură de carte românească. Dar, probabil, mulţi nici nu ştiu a citi în română.  Dacă se continuă în asemenea ritm, putem ne trezi în situaţia, când opera lui Eminescu va fi predată în limba de stat.

Felicia NICHITA-TOMA