26 mai 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PLÂNGE DORUL ÎN CERNĂUŢI, DE SE-AUDE ÎN RĂDĂUŢI

8 mai 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Se aude, se simte cu atâta dragoste şi durere de inimă, încât cei mai apropiaţi prieteni ai noştri, uniţi în Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, au decis să desfăşoare, la 7 mai, în sâmbăta Săptămânii Luminate, conferinţa anuală de dare de seamă şi alegeri la Cernăuţi, în localul surorii sale mai mici – Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”. Deşi printre membrii consiliului de conducere, după cum a recunoscut preşedinta Carmen Andronachi, au existat îndoieli şi ezitări în privinţa călătoriei la Cernăuţi, totuşi până la urmă lucrurile s-au întregit armonios, dar şi cu mult folos atât pentru gazde, cât şi pentru oaspeţi. Gazdele, în persoana preşedintelui Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu şi membrii prezidiului, exprimându-ne în spiritul zilelor de azi au asistat la un fel de master-clas (amintindu-şi poate că e timpul să convoace şi ei o adunare similară).

Când românii îşi dau mâna

Oaspeţii în marea lor majoritate bucovineni cu rădăcini adânci în partea înstrăinată de ţară au avut prilejul să păşească pe urmele buneilor, părinţilor, să-şi poarte nostalgiile pe strada Domnească sau prin alte locuri pe unde prindeau aripi visele şi speranţele străbunilor noştri. Toate aceste sunt doar presupunerile mele, inspirate de privirile, de zâmbetele dulci-amare ale oamenilor cunoscuţi (soţii Ioan şi Paraschiva Abutnăriţei, Florica Melnic, Emil Ianoş), dar şi celor necunoscuţi – Gheorghe Aga din Dorneşti, îmbrăcat în costum naţional. Dna Carmen Andronachi, însă, a ţinut să încadreze de la bun început sosirea delegaţilor la conferinţă în perimetrul dorinţei de conlucrare, nevoii de cuminicare cu trăirile fraţilor de la nord şi reunirii forţelor spirituale ale celor două părţi ale Bucovinei.

Dintr-o adunare ordinară, care se ţine la Rădăuţi în fiecare an, desfăşurată la Cernăuţi, în Casa ce a aparţinut şi a fost construită pe banii Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, conferinţa (unii au insistat să se spună „congres”) a avut o notă profund sentimentală – „nimic artificial, doar emoţii pure”. Suflul patriotic a fost aprofundat de un grup de tineri din ansamblul folcloric „Perla” al Centrului Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti. Alături de preşedintele Centrului şi conducătorul lor artistic, Iurie Levcic, copiii şi-au exprimat prin cântec adevărurile învăţate de la bunici, despre care nu aud la lecţiile de istorie în şcoală. Dar le cunosc şi nu se tem să le rostească, pentru că „Dumnezeu de Sus, locul aici ne-a pus!” şi pentru că trăim într-o societate democratică, ce şi-a ales parcursul european. Acest moment artistic i-a emoţionat profund pe oaspeţi, vocile lor vibrând în unison cu ale copiilor. Mai ales le-a înduioşat inimile Emilia Nicorici, cu cântecul Doinei şi Ion Aldea Teodorovici - „Iertare”, care le aminteşte românilor că dăinuiesc prin limba maternă. Cred că cel mai mult au nevoie de acest şi alte cântece din repertoriul regretaţilor interpreţi copiii, părinţii, profesorii din satul Costiceni, unde s-a ajuns la unsprezece clase ucrainene cu 170 de elevi (în clasele cu limba română de predare sunt numai 80 de elevi), potrivit relatării dlui Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”. Apelul fraţilor Alexandru şi Gheorghe Hurmuzachi, care au condus Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, precum şi vrednicului lor părinte de a ne păstra Patria Limba şi Credinţa sunt astăzi mai actuale ca nicicând altă dată.

Bucuria de a fi un neam

Mult mai greu am rezista dacă nu ne-ar fi Patria istorică aproape, susţinându-ne moral, fie şi prin manifestări ca cea din sâmbăta Săptămânii Luminate. Un reper de speranţă ne aduce susţinerea reprezentanţei Statului Român la Cernăuţi, ministrul consilier Ionel Ivan fiind alături la neordinara manifestare, iniţiată de rădăuţeni. Într-o zi foarte bogată în evenimente, stimatul diplomat şi-a croit timp în graficul suprasolicitat, liniştindu-l pe dl Ştefan Rotaru, preşedintele Societăţii Pro Rădăuţi şi membru activ al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, (este responsabil de bibliotecă). Precaut în toate, domnul Rotaru în câteva discuţii telefonice s-a interesat pe ocolite dacă va fi prezent cineva de la Consulat, fiind asigurat că n-are motiv de îngrijorare. Menţionând şi prezenţa unor societăţi româneşti din Cernăuţi, inclusiv a „Zorilor Bucovinei”, a Catedrei de Filologie Română şi Clasică în persoana dr. Lora Bostan, stimatul diplomat şi-a exprimat bucuria că „participă la o manifestare istorică”, chiar a doua zi după un eveniment istoric, când „s-a derulat o nouă pagină în istoria relaţiilor politice şi diplomatice dintre România şi Ucraina”. Dl ministru consilier s-a referit la deschiderea Consulatului României în regiunea Transcarpatică, la Solotvino (denumirea românească – Sarata), semnarea acordului dintre cei doi miniştri de externe, „foarte important pentru parcursul european al Ucrainei, cât şi pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni”. Către oaspeţi, în special consiliul de conducere, dl Ionel Ivan s-a adresat cu rugămintea de a veni mai des la comunitatea românilor din Cernăuţi, care nu este diaspora din vestul Europei. Totodată a recunoscut că, deşi Statul Român susţine societăţile naţionale de aici, nu există posibilităţi pentru satisfacerea tuturor cerinţelor şi necesităţilor. Dar şi Consulatul sprijină din venituri proprii editarea unor cărţi, lucru ce poate fi confirmat de scriitorul şi istoricul Dumitru Covalciuc. „Dumnezeu să ne ajute tuturor în acest spaţiu să convieţuim în continuare în linişte şi pace, Ucrainei să-i ajute în parcursul său european, să ducem la bun sfârşit planurile confirmate de preşedinţii ţărilor noastre şi să le fie bine tuturor” – în spiritul acestor cuvinte de încheiere a decurs partea cea mai interesantă a conferinţei. Preşedinta Carmen Andronachi a anunţat câteva momente din istoria Societăţii, amintind printre preşedinţii care au succedat conducerea ei pe savantul şi combatantul care a fost un scut de nădejde al limbii române în acest spaţiu, academicianul Grigore Bostan. Vicepreşedintele, profesorul Petru Bejenariu, rectorul universităţii populare de vară, a citit din mesajul academicianului Dimitrie Vatamaniuc, preşedinte de onoare al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Secretarul general, Gheorghe Dolinschi a vorbit succint despre activitatea filialelor de pe întreg teritoriul României, aproape 70 de membri ai 21 de filiale fiind prezenţi în sală, printre care Ioan Popescu de la Braşov, Elena Bostan din Bacău (pseudonimul Delavicov, ce-i aminteşte de locul cel mai drag din lume). Nu putem trece cu vederea faptul că Societatea desfăşoară o asiduă muncă editorială, susţinând din cotizaţii şi donaţiile membrilor ei toate activităţile culturale. În lumina apropiatelor comemorări ale victimelor deportărilor staliniste, dl Ştefan Rotaru şi Petru Grior, preşedintele Centrului de cercetări istorice şi culturale din Cernăuţi, au prezentat ultimele două volume ale colecţiei „Cartea Durerii”.

Momentul culminant, aş zice chiar clipa de graţie, a fost apariţia deja legendarei pentru noi, doamna Rodica Puia din Târgu-Mureş, cu tinerii „Dacii Liberi”, însoţiţi de profesoara de liceu Luminiţa Boboc. Tinerii Dragoş Burghelia şi Bogdan Porime ne-au adus în dar ce au mai scump la inimă – Tricolorul şi cuvântul românesc pentru care luptă şi-l iubesc mai mult decât orice pe lume. Drept dovadă ei au reuşit în judeţul Târgu-Mureş să adune o donaţie de carte, trimisă mai apoi în Basarabia – 9114 cărţi româneşti. Ei doresc să facă acelaşi lucru şi pentru Cernăuţi, însă vor să ştie că aceste cărţi sunt necesare tinerilor noşti, care vor duce mai departe flacăra românismului. Aceşti „Daci Liberi” (au fost 8 membri acum sunt 32 în vârste cuprinse între 16 şi 19 ani) comemorează victimele masacrului de la Fântâna Albă, le vorbesc liceenilor despre drama deportărilor din Basarabia şi Bucovina, pregătind oameni care să apere neamul românesc: „Vrem ca toţi românii să fie împreună, să simtă bucuria de a fi un neam de a avea o Patrie pe care s-o iubească şi pentru care să trăiască. Vrem să legăm prietenie cu tineri din nordul Bucovinei, să-i invităm la noi, pentru că aceste legături vii valorează cu adevărat”. Sincronizată la ritmul inimilor lor, mult aş vrea ca aceste cuvine să ajungă la tinerii părinţi din Costiceni, din Stroeşti, Tărăsăuţi şi alte sate româneşti din ţinutul Cernăuţiului pornite pe calea pierzaniei.

Maria TOACĂ

Fotografii:  "Zorile Bucovinei"