25 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

E TIMPUL SĂ AVEM ŞI LA STOROJINEŢ BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU

9 iunie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Anul acesta, în miez de Cireşar, ne va aduna din nou Eminescu al nostru, la momente de omagiere şi comemorare a celor 127 de ani de la trecerea Luceafărului poeziei româneşti în eternitate. Anii n-au umbrit figura Marelui Poet. Dimpotrivă, asemenea păsării Phoenix, el a plecat din viaţă ca să reapară ca un mândru soare, strălucind în zenitul literaturii naţionale şi universale. Şi la acest 15 iunie 2016, după ani de peregrinări pe toate meridianele globului, Eminescu se reîntoarce la Cernăuţi, în oraşul adolescenţei sale, de unde a făcut primii paşi spre înălţimile poeziei. Eminescu nu poate fi înţeles şi nu poate exista fără Cernăuţi – capitala sa spirituală.

Pentru noi, românii care trăim în regiunea Cernăuţi, este foarte important să cunoaştem toate locurile din Ţara Fagilor, pe unde a trecut şi a poposit Mihai Eminescu. Or, Poetul a rămas pentru totdeauna legat de meleagurile noastre, lăsând generaţiilor viitoare ca moştenire o părticică a sufletului său, cântând şi preamărind Bucovina în opera sa. Conform mărturiilor documentare, Mihăiţă Eminovici a stat la Cernăuţi din 1858 până în 1863, perioadă în care a urmat clasele a III-a şi a IV-a primare şi aproape două clase de gimnaziu. Din primăvara anului 1865 şi iarna anului 1866 este din nou la Cernăuţi şi se află în gazdă la Aron Pumnul, având în grijă biblioteca profesorului.

În 1871 vine la Cernăuţi pentru a participa la pregătirea unei serbări şi Congresului studenţesc ce au avut loc, la 15 august, la Putna, cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la ctitorirea Mănăstirii de către Ştefan cel Mare. Către această aniversare, Eminescu scrie poezia „La arme!”, visând la întregirea spirituală a românilor. Pe atunci tânărul poet studia la Viena, era membru al Societăţii „România jună” şi, alături de bucovineanul Vasile Morariu, fiul viitorului mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei, Silvestru Morariu, va cutreiera satele din Storojineţ, în direcţia Mănăstirii Putna, pentru a colecta de la gospodari, mai ales de la preoţi, făină de copt colaci întru pomenirea Domnitorului Ştefan cel Mare. Totodată, pe unde trecea populariza în mijlocul populaţiei oportunitatea acestei serbări.

Atunci, în preajma sărbătorii de la Putna, a poposit şi la Crasna, localitate de la poalele Carpaţilor bucovineni, unde se mai păstrează casa în care a fost găzduit Eminescu. Atunci, Poetul, împreună cu prietenul său Morariu, au ajuns la casa preotesei Eufrosina Petrescu, aducând saci de făină ca aceasta să coacă cozonaci pentru Putna. Peste două zile, colacii copţi de gospodinele din Crasna au fost aduşi la Mănăstirea unde-şi doarme somnul de veci Ştefan cel Mare şi Sfânt. E de menţionat faptul că distanţa de 45 kilometri dintre Cernăuţi şi Crasna cei doi prieteni au străbătut-o timp de aproape o săptămână, trecând prin satele care se înşiră de la Storojineţ pe Siret la vale, aşezări româneşti cu vechi tradiţii culturale – Ropcea, Iordăneşti, Carapciu, Prisăcăreni; iar mai departe, în Sus pe Valea Siretului – Suceveni, Cupca, Pătrăuţii de Jos şi Pătrăuţii de Sus, Ciudei şi, în cele din urmă, Crasna. T. Ştefanelli îşi aminteşte: „Eu am ajuns la Putna cu trei zile înainte de serbare, Eminescu sosise cu câteva zile înaintea mea, avea acum cunoştinţă locală şi mă informa despre toate...”.

Deoarece sosirea lui Eminescu şi Morariu la Crasna căzuse într-o sâmbătă sub seară, căci părintele Samuil Petreschi slujea de vecernie, ei nu puteau să fi ajuns acolo decât pe data de 7 august 1871, adică după vreo şase zile de la plecarea din Cernăuţi. Cum se ştie, serbarea de la Putna a început în seara zilei de sâmbătă, 14 august, şi a ţinut până luni după amiază, iar Congresul şi-a deschis dezbaterile luni seara şi a continuat, cu un număr redus de participanţi, marţi, 17 august 1871.

Aşadar, în august a.c. se vor împlini 145 de ani de la ultima aflare a lui Mihai Eminescu în raionul Storojineţ, inclusiv la Crasna. Consider că această dată ar trebui marcată printr-o suită de manifestări – conferinţe ştiinţifice, expoziţii de carte, documente şi fotografii, instalarea unei plăci pe faţada Gimnaziului din Crasna. Încă o dată însemnată pentru locuitorii or. Crasna este cea de 10 august, când se împlinesc 210 ani de la naşterea lui Veniamin Vasile Iliuţ, absolvent al Institutului Teologic din Cernăuţi (hirotonit în 1838), profesor de religie la Gimnaziul superior de stat din Cernăuţi (1847-1878), fost profesor al lui Mihai Eminescu.

Nu intenţionez să le fac reproşuri conducătorilor raionului Storojineţ, însă cred că este cazul ca în acest an să fie instalat şi în or. Storojineţ bustul lui Mihai Eminescu, potrivit hotărârii adoptate cu ani în urmă de Consiliul Raional. Ar fi binevenit să se angajeze în această activitate culturală şi de mare interes naţional toate societăţile româneşti. De mult e timpul să-l avem pe Eminescu, înălţat în bronz, şi în Storojineţ, aşa cum îl vedem astăzi la Noua Suliţă, Herţa, Hliboca, precum şi în oraşul Cernăuţi.

Octavian VORONCA, membru al prezidiului Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”