17 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ÎNVEŞNICIREA LACRIMILOR LUI EMINESCU, VĂRSATE LA MORMÂNTUL LUI ARON PUMNUL

21 iunie 2016 р. | Categorie: Eminesciana

După o îmbelşugată cinstire a nemuririi lui Eminescu în ziua de 15 iunie, ca o binecuvântare a gesturilor noastre de preţuire, a venit Duminica Mare, care e şi o sărbătoare a teilor mult iubiţi de Poet, cântaţi în lirica-i de dragoste. Eminescu n-a rămas singur nici în această zi, liniştea fiindu-i tulburată de aducerea şi instalarea unei plăci comemorative la Casa lui Aron Pumnul. Ascultând (la simpozionul literar-ştiinţific organizat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi) comunicarea arhivistului Dragoş Olaru despre locurile din Cernăuţi legate de Eminescu, unde nu există însemnele respective, le dădeam dreptate celor care considerau inoportună instalarea unei plăci pe o clădire ce urmează să fie reclădită. Însă mi-am schimbat părerea, văzând cu câtă dragoste au adus-o membrii delegaţiei din partea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, cu câtă pietate au păşit ei prin curtea Casei lui Aron Pumnul. Luând cunoştinţă de textul imprimat pe placă, unde e gravat „celui mai mare poet român Mihai Eminescu, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la apariţia acestui nume în cultura lumii” şi se specifică că acum 150 de ani a fost publicat poemul „La mormântul lui Aron Pumnul”, mi se pare că orice eveniment, orice strângere de oameni în acest loc este un pas spre urgentarea lucrărilor de restaurare a clădirii.

Pe dinafară Casa ne zâmbea cu chipul înţeleptului dascăl, pictat de maestrul penelului Mihai Alisavetei. E primul portret de dimensiuni mari, în care l-am văzut pe Aron Pumnul parcă mai puţin suferind, fără urmele profunde ale durerii în priviri. Înăuntru, însă, păşind din urma dnei Elena Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, am văzut un dezastru şi o jale de nedescris. Cu aceeaşi impresie au rămas şi oaspeţii din România, sosiţi de la manifestările organizate cu o zi înainte la Dumbrăveni, localitate unde au trăit părinţii Poetului şi s-au născut primii şase copii ai lor.

Dacă la festivităţile de comemorare ale lui Eminescu, toată lumea se strânge şi faţa bustului (dăruit de aceeaşi Ligă), de data aceasta în centrul atenţiei s-a aflat Casa pe cale de dispariţie. La drept vorbind, starea acesteia este o expresie a situaţiei românilor din ţinut. Limba, spiritualitatea noastră nu ar arăta mai bine dacă ar avea forme materiale. Oricum, gestul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, conduse de academicianul Victor Crăciun, este o dovadă că nu suntem uitaţi. La dezvelirea plăcii, alături de iniţiatorul evenimentului, scriitorul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, care şi-a asumat responsabilitatea pentru renovarea Casei lui Aron Pumnul, au participat consulul Lucian Ionuţ Indreiu, preşedintele Societăţii cernăuţene a Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, Vasyl Dovgyi, scriitorul Grigore Crigan, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, Nicolae Toma, viceprimarul şi secretarul Primăriei Dumbrăveni – Sorin Ababii şi Mihai Chiriac. De fapt, s-a simţit susţinerea întregii Românii prin prezenţa dlui Gheorghe Grigorescu, vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, a renumitului eminescolog dr. Tudor Nedelcea (Craiova), prof. dr. Viorica Nebel, redactor-şef la revista „Origini” (Buzău), generalului în retragere Dumitru Borislavschi, juristului Ion Radu (Râmnicu Sărat) şi altor distinse personalităţi.

Fiind instalată provizoriu, placa n-a fost sfinţită de feţe bisericeşti, dar consfinţită de dragostea frăţească a celor care au adus-o, de cuvintele frumoase ale diplomatului român, Lucian Ionuţ Indreiu, despre promovarea modelelor, de mărturisirea dl Vasyl Dovgyi că ucrainenii îl iubesc şi-l citesc pe Eminescu, îndeosebi graţie traducerilor regretatului Vitali Kolodii şi ale Tamarei Severniuk. Doamna de la Buzău, Viorica Nebel a donat Muzeului „Mihai Eminescu” două albume preţioase.

Manifestarea, anunţată în prealabil de scurtă durată, a avut o continuare substanţială la Librăria „Mihai Eminescu”. Despre soarta Casei lui Aron Pumnul şi despre fiii lui Gheorghe Eminovici găzduiţi acolo a vorbit Octavian Voronca, membru al prezidiului Societăţii „Mihai Eminescu”. Dr. Tudor Nedelcea a prezentat cartea acad. Victor Crăciun „Mihai Eminescu. 150 ani de la debut”, al 46-lea volum consacrat tematicii eminesciene. Despre o carte deosebită a tatălui său, în care a abordat motivele umorului în poezia lui Eminescu, a comunicat dl Dumitru Borislavschi, lăsând promisiunea de a trimite câte un volum pentru fiecare şcoală cu limba română de predare. Istoricul şi criticul literar Ştefan Broască a făcut o paralelă între stăpânirea austriacă, sub care a trăit, a luptat şi a creat Eminescu, şi perioada în care supravieţuim noi astăzi. Ca amintire a acestei zile ne vor rămâne diplomele şi medaliile jubiliare primite din partea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Astfel, fără festivism, cu tăcută grijă am mai trăit o sărbătoare înlăcrimată de datoriile ce le avem pentru înveşnicirea lui Eminescu la Cernăuţi.

Maria TOACĂ 

Fotografii : "Zorile Bucovinei"