29 mai 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DATINILE, PORTUL ŞI TRADIŢIILE ROMÂNEŞTI – COMORI DE AUR PESTE SECOLE

30 august 2016 р. | Categorie: Noutăţi

„Tradiţia este o comuniune cu misterul istoriei”, vorba unui filozof. Or, datinile, portul  şi tradiţiile româneşti sunt comori de aur peste secole. Dincolo de orice, aceste comori ne definesc ca Neam şi ne scot în lume cu cea mai bogată şi inestimabilă zestre spirituală - portul nostru popular. În frumoasa şi pitoreasca localitate de vrednici români, Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ, datinile şi tradiţiile  poartă însemne valorice, moștenite din moși-strămoși prin care consolidează, determină naţiunea şi identitatea. Deşi fiecare cotropitor, care a râvnit la bogăţia Ţării noastre şi care ne-a subjugat, s-a străduit să le bage pe gât românilor băştinaşi cultura şi tradiţiile lor, pătrăucenii, ca şi ceilalţi români din provincia istorică a României – Bucovina, au rezistat asimilării, reuşind, pe parcursul istoriei, să-și înnobileze viața cu sărbătorile obiceiurile şi tradiţiile frumoase ale strămoşilor.

Adevărul e că nici tăvălucul timpului nemilos, nici „raiul” adus de cotropitorii sovietici n-au putut dezrădăcina tradiţiile, portul popular, credinţa şi datinile străbune ale românilor din Pătrăuţi, care îşi iubesc Graiul, Portul Popular şi Neamul. Românul nostru a fost întotdeauna plin de evlavie, iar majoritatea tradiţiilor şi obiceiurilor ţin de sărbătorile religioase. De altfel, duminica precedentă, la 28 august, în ziua Adormirii Maicii Domnului, soarele divinităţii a luminat  această veche vatră românească cu două sărbători alese – a avut loc hramul bisericii locale şi  tradiţionala serbare „Satule, vatră frumoasă” – un concert de zile mari, organizat de Casa de Cultură, prin osârdia directoarei Larisa Popescu-Kedyk, a profesorilor Ilie Schipor şi Valeriu Zmoşu, cu sprijinul primarului Gheorghe Fedorean, la care şi-au dat concursul solişti amatori şi colectivele de dansatori ale Ansamblului Popular Etnofolcloric „Mugurel”, condus de Natalia Balan, care recent s-au întors cu diplome şi trofeu de la un festival de folclor din Târgu Jiu, România.

Au înnobilat pitoreasca sărbătoare prin  prezenţa lor  distinşii diplomaţi români Edmond şi Carmen Neagoe.  Oferindu-i conducătoarei „Mugurelului” un coş cu flori din partea Consulatului General al României la Cernăuţi,  consulul Edmond Neagoe le-a urat bravilor românaşi şi româncuţe „La mulţi şi fericiţi ani!”, să ducă slava satului şi mai departe în lume, precum au făcut-o în România, la Târgu Jiu  şi în alte părţi. Cât va dăinui această lume, să dăinuiască şi această vatră românească de cultură şi tradiţii”.

Şi-au anunţat prezenţa, cu mesaje de felicitare,  în leagănul de dor ale fascinantelor tradiţii şi datini pătrăucene, Diana Covalciuc, prim-adjunct al şefului ARS Storijineţ, primarul Gheorghe Fedorean, Aurica şi Mihai Bojescu, docentul Ilie Popescu şi profesoara Eleonora Schipor, cetăţeni de onoare ai satului, Doina Bojescu, redactor-şef al săptămânalului „Concordia”, Nicolae Toma, redactorul-şef al bisăptămânalului „Zorile Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi etc.

Am rămas fascinaţi de fineţea şi autenticitatea frumosului  strai naţional, păstrat de veacuri de românii din Pătrăuţi în lada cu zestre a bunicilor, de dansurile populare bătrâneşti, dansate cu profesionalism de tinerii din această vatră românească. De altfel, ei au demonstrat pe viu că păstrează legătura cu trecutul, cu tradițiile seculare, anume prin portul naţional, prin dansurile şi cântecele populare, prin protejarea limbii, patrimoniului spiritual. Or, comorile incontestabile, moştenite din moşi-strămoşi,  sunt Datinile, Credinţa,Tradiţiile Străbune, Graiul Matern, pe care urmează să le păstrăm, ca ele să perpetue pentru urmaşii urmaşilor noştri.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”