DATINILE, PORTUL ŞI TRADIŢIILE ROMÂNEŞTI – COMORI DE AUR PESTE SECOLE
30 august 2016 р. |
Categorie: Noutăţi„Tradiţia este o comuniune
cu misterul istoriei”, vorba unui filozof. Or, datinile, portul şi tradiţiile româneşti sunt comori de aur peste
secole. Dincolo de orice, aceste comori ne definesc ca Neam şi ne scot în lume
cu cea mai bogată şi inestimabilă zestre spirituală - portul nostru popular. În
frumoasa şi pitoreasca localitate de vrednici români, Pătrăuţii de Jos, raionul
Storojineţ, datinile şi tradiţiile poartă însemne valorice,
moștenite din moși-strămoși prin care consolidează, determină naţiunea şi identitatea.
Deşi fiecare cotropitor, care a râvnit la bogăţia Ţării noastre şi care ne-a
subjugat, s-a străduit să le bage pe gât românilor băştinaşi cultura şi
tradiţiile lor, pătrăucenii, ca şi ceilalţi români din provincia istorică a
României – Bucovina, au rezistat asimilării, reuşind, pe parcursul istoriei,
să-și înnobileze viața cu sărbătorile obiceiurile şi tradiţiile frumoase ale strămoşilor.
Adevărul e că nici tăvălucul timpului nemilos, nici
„raiul” adus de cotropitorii sovietici n-au putut dezrădăcina tradiţiile,
portul popular, credinţa şi datinile străbune ale românilor din Pătrăuţi, care
îşi iubesc Graiul, Portul Popular şi Neamul. Românul nostru a fost întotdeauna
plin de evlavie, iar majoritatea tradiţiilor şi obiceiurilor ţin de sărbătorile
religioase. De altfel, duminica precedentă, la 28 august, în ziua Adormirii
Maicii Domnului, soarele divinităţii a luminat
această veche vatră românească cu două sărbători alese – a avut loc
hramul bisericii locale şi tradiţionala
serbare „Satule, vatră frumoasă” – un concert de zile mari, organizat de Casa
de Cultură, prin osârdia directoarei Larisa Popescu-Kedyk, a profesorilor Ilie
Schipor şi Valeriu Zmoşu, cu sprijinul primarului Gheorghe Fedorean, la care
şi-au dat concursul solişti amatori şi colectivele de dansatori ale Ansamblului
Popular Etnofolcloric „Mugurel”, condus de Natalia Balan, care recent s-au
întors cu diplome şi trofeu de la un festival de folclor din Târgu Jiu, România.
Au înnobilat pitoreasca
sărbătoare prin prezenţa lor distinşii diplomaţi români Edmond şi Carmen Neagoe.
Oferindu-i conducătoarei „Mugurelului”
un coş cu flori din partea Consulatului General al României la Cernăuţi, consulul Edmond Neagoe le-a urat bravilor românaşi
şi româncuţe „La mulţi şi fericiţi ani!”, să ducă slava satului şi mai departe
în lume, precum au făcut-o în România, la Târgu Jiu şi în alte părţi. Cât va dăinui această lume,
să dăinuiască şi această vatră românească de cultură şi tradiţii”.
Şi-au anunţat prezenţa, cu
mesaje de felicitare, în leagănul de dor
ale fascinantelor tradiţii şi datini pătrăucene, Diana Covalciuc, prim-adjunct
al şefului ARS Storijineţ, primarul Gheorghe Fedorean, Aurica şi
Mihai Bojescu, docentul Ilie Popescu şi profesoara Eleonora Schipor, cetăţeni
de onoare ai satului, Doina Bojescu, redactor-şef al săptămânalului „Concordia”,
Nicolae Toma, redactorul-şef al bisăptămânalului „Zorile Bucovinei”,
preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi
etc.
Am rămas fascinaţi de
fineţea şi autenticitatea frumosului strai naţional, păstrat de veacuri de românii
din Pătrăuţi în lada cu zestre a bunicilor, de dansurile populare bătrâneşti,
dansate cu profesionalism de tinerii din această vatră românească. De altfel,
ei au demonstrat pe viu că păstrează legătura cu trecutul, cu
tradițiile seculare, anume prin portul naţional, prin dansurile şi cântecele
populare, prin protejarea limbii, patrimoniului spiritual. Or, comorile incontestabile, moştenite din moşi-strămoşi, sunt Datinile, Credinţa,Tradiţiile Străbune, Graiul
Matern, pe care urmează să le păstrăm, ca ele să perpetue pentru urmaşii
urmaşilor noştri.
Felicia NICHITA-TOMA
Fotografii: „Zorile Bucovinei”