
„Cât avem o ţară sfântă /Şi un nai care mai cântă…/Cât trecutu-l ţinem minte /Mai există lucruri sfinte…/ Cât Luceafărul răsare,/ Şi în cer e sărbătoare,/ Cât avem un sat departe/ Şi un grai fără de moarte/ Cât mai avem ceva sfânt/Vom trăi pe-acest pământ”. Dincolo de orice, cât în Boianul lui Neculce se cântă româneşte, se dansează dansuri populare, se păstrează cu sfinţenie tradiţiile strămoşeşti, cât timp tinerii boinceni îşi reamintesc aceste sacre cuvinte ale poetului Nicolae Dabija, nu-i va paşte primejdia înstrăinării de Grai şi Străbuni. Deşi în cele două şcoli din această pitorească localitate românească sunt deja clase ucrainene – şi la Şcoala Medie Boian, şi la CIE Gimnaziul din Boian-Hliniţa – de Ziua satului, mai bine zis, de hramul Bisericii ”Naşterea Maicii Domnului”, aici s-a cântat, s-a dansat, s-a vorbit doar în limba stră-strămoşilor.
Mai mult, îmbrăcaţi în frumoasele costume naţionale
româneşti, scoase din lada bunicilor, elevii de la ambele şcoli, susţinuţi de
directoarele Angela Botă şi Svetlana Hauca, Maria Mihalcean,
directoarea Complexului Instructiv Educativ din Lehuceni, îndrumaţi de
profesoarele Georgeta Lazăr-Nescoromni, Marioara Basaraba, Cristina Nelici,
Aurica Bota, Maria Vasilciuc, Viorica Ţurcan, Sofia Jalbă, de profesorul de
muzică Ion Morar, prin disponibilitatea directorului Casei de Cultură Ion
Hauca, care, cu sprijinul primăriei, în persona primarului Gheorghe Demenciuc,
al antreprenorului Ivan Semeniuc, directorul firmei „Izvoraşul”, al doilea an consecutiv, îşi aduc prinosul la organizarea Zilei satului,
ne-au demonstrat pe viu că, în pofida tuturor vitregiilor istorice şi vicisitudinilor
prezentului, sunt vlăstari de viţă românească, îşi iubesc datina, cântecul şi
portul.
Or, la baştina Profesorului Vasile Bizovi s-a înrădăcinat o frumoasă tradiţie de a sărbători hramul cu tot neamul la un loc, Boianul, prin această frumoasă sărbătoare, devenită tradiţională, etalându-şi talentele nu doar prin cântec, dans şi voie bună, prin neîntrecutele fanfare, prin parada costumului naţional, declamarea versurilor patriotice, prin vocile tinerilor printre care a strălucit duioasa voce a elevei Silvia Fedoreac, dar şi prin prezenţa unei personalităţi cu renume mondial – pictorul basarabean, cu rădăcini în comuna Boian, Ion Sfeclă, titularizat membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova, membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici (AIAP) UNESCO cu sediul în Paris, cu lucrări vernisate în Muzeul Naţional de Artă plastică din capitala Moldovei, în cele din România – Bucureşti şi Bacău, în mai multe ţări – Germania, Franţa, Spania, Ucraina etc - în colecţii publice/private, pentru activitatea-i prodigioasă, merite deosebite în promovarea artei şi culturii, fiind distins cu premii, diplome şi menţiuni, palmaresul artistului numărând peste 100 de lucrări, pe o diversă tematică în acuarelă, grafică, pictură în ulei, litografie, acvaforte, linogravură etc., cu distincţii la concursuri de artă contemporană, profesor în învăţământul artistic cu mulţi discipoli consacraţi în procesul creator contemporan, laureat al mai multor concursuri, profesor la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chişinău, unde predă desenul, pictura, compoziţia În 2009 i se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Parcova, Republica Moldova, unde anual se desfăşoară Tabăra Internaţională de Creaţie,. cu operă în colecţii publice şi private din multe ţări.. E prima vioară în domeniul acuarelei. A participat cu lucrări în acuarelă şi grafică la expoziţii naţionale şi internaţionale - în Japonia, Austria, Israel, Lituania, Rusia, România, Ucraina, Argentina, Franţa, Italia, SUA, Germania etc. În 1991 vernisează prima sa mare expoziţie personală, apoi urmează şi celelalte. Școlit la Academia Națională de Arte Plastice „T. Zalcaln” din Riga, Republica Letonă, Ion Sfeclă, fire modestă și mereu visătoare, s-a manifestat prin lucrări monumentale, executate în diverse tehnici, inclusiv tema eposului eroic, obținând premiile României la Saloanele Moldovei în anii 2007 și 2011. Toate creaţiile plasticianului ne surprind printr-o lume a poeziei și a dragostei de baştină, de Ţară.. Harul său l-a ajutat nespus de mult să îmbine pictura tradițională cu cea modernă.
Coborâtor din dulcea Bucovină, care a dat lumii incontestabile talente, Ion Sfeclă a văzut lumina zilei la 19 noiembrie 1941, în satul Boian, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Ucraina. La cei aproape 75 de ani artistul rămâne a fi mereu inspirat și prolific, iubitor de baştină. De altfel, anume de Ziua satului primarul Gheorghe Demenciuc, din iniţiativa şi la rugămintea primei sale învăţătoare, dnei Eleonora Bizovi, Cetăţean de Onoare al comunei, soţia regretatului patriot român şi om de cultură Vasile Bizovi, Învăţător Emerit al Ucrainei, i-a conferit pictorului Ion Sfeclă titlul de Cetăţean de Onoare al satului natal Boian. Tot atunci, primarul le-a adresat consătenilor felicitări cu ocazia sărbătorii hramului şi i-a înmânat dnei Maria Basaraba, conducătoarea artistică a Ansamblului de dansuri populare „Mioriţa”, cupa Festivalului şi Diploma de Excelenţă, câştigate la ediţia a 32-a a Festivalului-concurs de dansuri populare „Vaslui-2016”, boincenii culegând laurii şi învrednicindu-se de locul I.
Erudita şi excepţionala
profesoară, dnă Eleonora Bizovi, cea care ţine mereu aprinsă flacăra Limbii
Române „Din Boian la Vatra Dornei”, pe
moşia cronicarului Ion Neculce, întotdeauna se interesează de soarta
discipolilor săi oriunde s-ar afla şi graţie căreia, plasticianul Ionel Sfeclă,
va fi de-acum şi Cetăţean de Onoare a comunei Boian, urându-i sănătate, ca
penelu-i fermecat să dea viaţă şi să dăruiască lumii încă multe capodopere, a
specificat: „Agricultorul seamănă primăvara şi toamna adună roadele.
Învăţătorii, profesorii culeg roadele peste ani şi ani. Mă număr printre
fericiţii, cărora soarta le-a sorocit să adune o roadă bogată din care face
parte şi fostul meu elev din clasa 1-a
până în clasa a 7-a, Ionel Sfeclă, discipol
modest şi muncitor, cu stimă faţă de dascăli, de cei vârstnici, cu iubire mare de satul natal. Mulţi elevi
de-ai mei trăiesc în cele 4 părţi ale lumii. Mă bucură faptul, cu toate că
locuieşte în Chişinău, Ionel adeseori mă
sună şi din când în când îmi trece pragul, ceea ce nu fac alţii, care-s mai aproape.
Succesele lui sunt bucuriile mele. Dumnezeu i-a dat har, Ionel Sfeclă a muncit
mult şi a ajuns ceea ce a visat”.
De asemenea, pictor de talie mondială, Ion Sfeclă, care, cu toate că e departe, nu uită cărarea spre casa şi inima primei sale învăţătoare, i-a adresat mulţumiri dnei Eleonora Bizovi, care i-a trezit pasiunea faţă de pictură, şi primarului Gheorghe Demenciuc pentru onorificul titlu decernat: „Mă bucur mult că primăria satului Boian mi-a acordat acest înalt titlu. Am învăţat în Şcoala Medie românească din Boian. Mă închin acum în faţa primei mele învăţătoare şi profesoare Eleonora Bizovi, care mi-a insuflat marea dragoste de desen şi pictură. Ei îi datorez, în mare măsură, talentul de pictor”, dăruindu-i scumpei şi grijuliei Învăţătoare un peisaj adus din Veneţia, iar primarului Gheorghe Demenciuc – o pictură executată în ulei – primăria satului Boian, şi mărturisind că întotdeauna pleacă la odihnă ori în excursii „însoţit de penel şi culori”.
Un alt fiu devotat al Boianului, ziaristul Nicolae Toma, redactor-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, preşedintele Societăţilor Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, i-a mulţumit din suflet dnei Eleonora Bizovi pentru lăudabila iniţiativă de a-şi menţiona vrednicii discipoli. De asemenea, şi-a exprimat gratitudinea faţă de Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, pentru invitaţia şi disponibilitatea de a facilita plecarea tinerilor boinceni, membri ai Colectivului etnofolcloric „Făgurel”, la ce-a de-a 32-a ediţie a Festivalului de dansuri populare „Vaslui-2016”, unde victorioşii şi talentaţii artişti amatori au cules laurii Premiului I.
Feeria hramului comunei Boian a continuat, profesoara Eleonora Bizovi şi cei doi fii ai Boianului – pictorul Ion Sfeclă şi ziaristul Nicolae Toma – prinzându-se în hora sărbătorii, învârtită cu foc în călcâi de membrii Ansamblului de dansuri populare „Mioriţa”, sub acordurile armonioase ale fanfarei, momente înveşnicite de artistul fotograf Nicolae Hauca, un alt fiu al Boianului, iar la finele zilei de 22 septembrie au depus flori şi au aprins o lumânare în candela memoriei la Monumentul eroilor neamului din centrul comunei.
Felicia NICHITA-TOMA
Fotografii şi video de Nicolae HAUCA