08 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

EVENIMENT DE ANVERGURĂ LA BAŞTINA LUI VASILE BOGREA – „CEL MAI ÎNVĂŢAT DINTRE ROMÂNI”

28 septembrie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Aniversarea a 135 de ani de la naşterea cărturarului şi savantului  Vasile Bogrea, lingvist, poet, publicist, traducător, folclorist, personalitate de marcă în galeria oamenilor iluştri ai Bucovinei,  originar din Târnauca, fostul judeţ Dorohoi, Ţinutul Herţei, definit de istoricul literar Nicolae Iorga „Cel mai învăţat dintre români”, a constituit pentru tânăra generaţie de elevi de la CIE Târnauca un eveniment de  anvergură prin care  cinstesc şi păstrează amintirea iluştrilor înaintaşi.

Umanist de o vastă erudiţie, Vasile Bogrea a avut o pregătire temeinică şi o vocaţie distinctă pentru filologia clasică. A scris aproape 300 de studii și articole referitoare la istoria limbii, lexicologie, etimologie, toponimie și antroponimie. De altfel, la aceste caracteristici s-a referit directorul CIE Târnauca, Iacob Posteucă, inaugurând manifestarea, relevând faptul că Vasile Bogrea a locuit nu departe de gospodăria Domniei Sale, dar, spre regret, casa ilustrului târnăucean nu s-a păstrat, doar amintirea despre acel care a fost şi a rămas mândria comunei şi va rămâne pentru eternitate în inimile oamenilor.

„Târnauca, pământ blagoslovit din ceruri, /Un sat cum n-o să mai găseşti./  Târnauca, baştina mea sfântă, /În suflet tu mereu îmi eşti” – elevii clasei a 10-a, coordonaţi de profesoara de limba şi literatura română Viorica Pantea, printr-un recital de poezie, ne-au dezvăluit frumuseţi spirituale din creaţia poetului şi dragostea nemărginită faţă de baştină.

Adevărul e că am rămas plăcut impresionaţi de reuşita manifestării, organizată la 26 septembrie curent de direcţia CIE Târnauca, în persoana directorului Iacob Posteucă, în comun cu biblioteca sătească, şefă Culina Apachiţei, evenimentul având dubla semnificaţie, fapt sesizat şi de moderatorul Alexandru Platonov, profesor de istorie:  „Marcăm, de fapt, două evenimente importante din viaţa marelui cărturar – 135 de ani de la naştere, iar la 8 septembrie curent s-au împlinit 90 de ani de când savantul, cărturarul a trecut în lumea celor drepţi”.

Onorându-i cu prezenţa sa, consulul Aurelian Rugină de la Consulatul General al României la Cernăuţi, le-a adresat mulţumiri pentru efortul de a organiza această manifestare, care, pe lângă aniversarea de 135 de ani de la naştere, aminteşte şi de momentul nefericit al morţii  cărturarului Vasile Bogrea, care s-a stins prematur din viaţă, evocând cuvintele marelui istoric român Nicolae Iorga, la decesul savantului.: „S-a stins un om cum poate niciodată nu vom avea unul. A doua zi  după o operaţie disperată, Vasile Bogrea a dispărut dintre noi. Naţia noastră a pierdut o comoară. Era cel mai învăţat dintre români. Era un neîntrecut vorbitor şi un profesor fără pereche. Era un caracter vrednic de vremurile antice. Era, în suferinţa lui de atâţia ani de zile un sfânt…”. Cred că orice cuvânt a fi de prisos pentru a ne aminti de pierderea poporului român odată cu dispariţia marelui savant Vasile Bogrea. Pe lângă calitatea de cărturar, a fost un filolog în adevăratul sens al cuvântului, a fost şi poet, dascăl, iar în România memoria lui se păstrează atât prin faptul că numele său este purtat de amfiteatre ale Universităţii din Cluj, cât şi că mai multe străzi din diverse oraşe ale României îi poartă numele – în Arad, Cluj etc., că au fost reeditate   nu doar cele 300 de articole, dar şi opera poetică. Versurile sale pline de tragism erau cunoscute şi iubite”, distinsul diplomat român recitând una din poeziile lui Vasile Bogrea ce l-a impresionat mult.

Membru corespondent al Academiei Române din 1920 şi mare precursor român al integralismului, Vasile Bogrea a scris mai multe lucrări ştiinţifice, printre care „Etimologii şi notiţe lexicografice” (1920), „Câteva consideraţii asupra toponimiei româneşti” (1920), „În jurul Alexandriei” (1922), „Pagini istorice şi filologice” (1922), „Din onomastica folclorică” (1924), „Românii şi civilizaţia vecinilor” (1925) etc. Continuând firul aprecierilor, dna Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, preşedinta Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi”, Herţa, intenţionat a ţinut să remarce respectivele lucrări, recunoscând că nu întâmplător le-a selectat anume  pe acestea: „Anul acesta, la cea de-a 2-a ediţie a Festivalului de creaţie literar-artistică „Moştenite din străbuni”  pentru elevii de pretutindeni, la etapa finală, desfăşurată la Sighişoara, în centrul României, am hotărât să decernăm pentru învingătorii în compartimentul folclor Premiul „Vasile Bogrea”. În numele Fundaţiei Civice raionale „Gheorghe Asachi”, Herţa, a oferit şi un buchet de flori, florile recunoştinţei, pe care tinerii le-au depus, cu o coroană din partea CIE Târnauca, la bustul cărturarului din curtea şcolii.  Iar fiindcă Vasile Bogrea a fost şi profesor de română şi de drept la Universitatea din Cluj, „Într-un tainic legământ, /Revenind pe-aripi de dor”, i-a dăruit ceea „ce a rodit” în sufletul ei – piesa „Valsul pedagogului” (notele, versurile şi muzica îi aparţin),  cântând cu vocea-i măiastră atât pentru cărturar, cât şi pentru toţi dascălii în preajma Zilei profesorului.

Scriitorul, publicistul şi istoricul literar Dumitru Covalciuc s-a referit la viaţa şi prodigioasa activitate a savantului Vasile Bogrea, căruia i-a zâmbit norocul să fie nepot de preot, mama lui Agripina fiind fiica lui Ion Mihailescu, preot  în Târnauca, iar tata, Arghir, era venit dintr-o insulă grecească. A studiat la Institutul liceal  „Anastasie Başota” din Pomârla, una din principalele şcoli medii din Moldova de odinioară, iar ca profesor l-a avut pe bucovineanul Samson Bodnărescu, care spunea că elevul Vasile Bogrea a fost o minune în timpul studiilor liceale. A urmat apoi Facultatea de Litere şi Facultatea de Drept din Iaşi, a audiat cursuri de filologie clasică la Berlin, activând ca profesor de limbile greacă şi latină la Liceul din Piatra Neamţ, profesor de limbi clasice la Liceul Internat din Iaşi, profesor la Catedra de Limbi Clasice a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj, împreună cu Sextil Puşcariu a pus bazele Muzeului Limbii Române  şi a Societăţii Etnografice din Cluj, conştientizând că Vasile Bogrea, conform documentelor  de arhivă, s-a născut nu la 26, ci la 24 septembrie 1881, când părinţii l-au înregistrat la primărie, Dumitru Covalciuc dând citire, din  revista „Codrii Cosminului”, pe care o edita în 1993-1997, a  Testamentului lui Vasile Bogrea, pe care savantul l-a scris, presimţind că moare,  înainte de a pleca la operaţie la Viena.

 Bolnav de ulcer stomacal, Vasile Bogrea a fost operat la Viena de unul dintre cei mai renumiţi în acele vremuri specialişti în domeniu. S-a stins prematur din viaţă la vârsta de 45 de ani,  fiind înmormântat în Cimitirul central din Cluj. L-a însoţit în ultimul său drum pentru a-i spune „Adio!”  şi amicu-i Nicolae Iorga. Pe această undă răvăşitoare şi-au continuat discursurile Nicolae Toma, redactorul-şef al bisăptămânalului „Zorile Bucovinei”, Petru Gheorghiu, preşedintele comitetului părintesc al şcolii, Adrian Medvedi, şeful Secţiei Raionale de Cultură Herţa, Vasile Bâcu, redactorul-şef al săptămânalului „Gazeta de Herţa”, Primarul Ion Pantea, Alexandru Platonov regizând ingenios, a improvizat pe ecranul monitorului povestea vieţii marelui cărturar român, cu rădăcini în Târnauca, „ca tânăra generaţie să ştie cine a fost Vasile Bogrea, să-l cinstească, păstrându-i vie memoria şi să-i urmeze calea”.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”