29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DE PESTE ATLANTIC, DORUL UNUI POET BUCOVINEAN A AJUNS LA BAŞTINA SA, PĂTRĂUŢII DE SUS

26 octombrie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Mi-e dor de ţara de minuni

cu sanctuare de străbuni,

de preacurate mănăstiri

şi vetre sacre de iubiri.

Mi-e dor de Bucovina mea

în care a căzut o stea

şi port pribeag nădejdi şi dor

în trupul ei prea sfânt să mor.

(Mircea Andrieşanu)

Deşi trăiesc pe diferite continente, despărţiţi de mări şi ţări, îi leagă acelaşi destin al înstrăinaţilor. Şi românii din Pătrăuţii de Sus, spre care îşi îndreaptă dragostea, amintirile şi toate nostalgiile un consătean nevoit din fragedă adolescenţă să-şi părăsească baştina, şi poetul Mircea Andrieşanu, el fiind acel pribeag plecat de la vatra pătrăucenilor, sunt răvăşiţi de dorul Patriei. Drept că cei din Pătrăuţi, trăind în trupul Bucovinei, avându-şi Patria limbii române şi tradiţiile strămoşeşti aproape, îşi potolesc mai uşor dorul. Mircea Andrieşanu, născut în România în 1928, la Pătrăţii de Sus, refugiat în Ţară după instaurarea puterii sovietice în nordul Bucovinei şi stabilit în Canada din 1979, o duce mult mai greu cu sentimentele dragostei de ţarină. Mai ales acum, la venerabila-i vârstă de 88 de ani, când depărtările devin imaginabil de mari, iar timpul zboară mai rapid decât gândurile şi dorinţele muritorilor.

O carte l-a adus acasă

Totuşi, a avut norocul să ajungă la satul natal, întâlnindu-se cu neamurile din Bucovina destrămată în două. Drept că a sosit nu omul în carne şi oase, ci cartea sa „Clipe de eternitate”, care tot are suflet şi vibrează cu emoţii de maximă intensitate. Drumul „Clipelor de eternitate” spre baştina autorului a fost posibil datorită suceveanului Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „Ioan Sbiera” din Suceava. Neştiind încă ce surpriză ne-a pregătit prietenul din Suceava, chiar vorbeam în drum spre Pătrăuţi, cu Maria Dovdan, adjuncta directoarei Bibliotecii regionale „Myhailo Ivasiuc” din Cernăuţi, şi Elena Mihai, şefa bibliotecii raionale „Gheorghe Asachi” din Herţa, despre beneficiile colaborării dintre bibliotecarii cernăuţeni şi suceveni, în special despre contribuţia dlui Gabriel Cărăbuş. Relaţiile, începute cu ani în urmă în baza unui proiect european, au îmbogăţit rafturile bibliotecilor din localităţile noastre româneşti, au făcut să apară şi câte o inscripţie în limba maternă a cititorilor. Or, cu mici excepţii, pretutindeni se impun vederii doar standuri, panouri cu inscripţii în limba de stat. E un imperativ al timpului, vor spune unii. Însă, atunci când conaţionalii noştri se strâng la o sărbătoare de suflet, la o întâlnire cu tot ce le-a fost scump în trecut, ei plâng, cântă, îşi împărtăşesc bucuriile şi tristeţile în limba sfintelor altare.

Astfel i-am văzut şi la Pătrăţuţii de Sus – câteva generaţii adunate în biblioteca sătească pentru a lua asupra lor o parte din povara dorului purtat în suflet de îndepărtatul consătean, care a fost botezat în Biserica din Pătrăuţii de Jos, a alergat desculţ prin lunca din cătunul Mocreţ, a bătut drumul spre şcoala primară, neuitând de-o fântână cu grilaj, dar mai ales de mormintele bunicilor Pavel şi Maria Andreşan. Întâmplarea n-a fost oarbă când l-a ales pe Gabriel Cărăbuş nu numai ca editor al unei noi ediţii a volumului de poeme bilingve (română şi italiană, în traducerea unei mari poete a Franţei, Solange de Bressieux), ci şi ca mesager al emoţiilor celui îndepărtat de baştină. Doar anume dumnealui îi aparţine ideea de a lansa această carte la biblioteca din satul natal al poetului, readucând astfel la baştină numele unei personalităţi marcante care face cinste Pătrăuţilor. Cu modestia ce-l caracterizează, oaspetele din Suceava le-a vorbit celor adunaţi în sala estetic amenajată a bibliotecii (bibliotecari din satele româneşti ale raioanelor Storojineţ şi Hliboca, rude ale poetului, profesori şcolari, elevi...) despre virtuţile prietenului din Canada şi aproape nimic despre contribuţia proprie la popularizarea creaţiei acestuia. Astfel, am aflat că Mircea Andrieşan este încununat cu două doctorate (psihologie şi medicină tradiţională chineză), că în poezie e un profund gânditor, un „om înduhovnicit” (scrie în termenii teologului de talie internaţională Dumitru Stăniloae), că volumul bilingv româno-francez „Clipe de eternitate”, editat în 1980 la Montreal, a primit 15 premii literare, poemele fiind apreciate de profesorul universitar canadian Edmond Robillar astfel: „Îl primesc cu respect şi onoare în patria universală a poeţilor adevăraţi: acea a grandorii morale, a adevărului şi a frumuseţii”.

Şi-a adunat neamul la sfat cu veşnicia

E impresionantă povestea cum a ajuns Gabriel Cărăbuş să-l cunoască şi să lege o prietenie virtuală, dar temeinică cu bucovineanul de peste ocean. Corespondenţa lor porneşte tot de la o carte. Cu vreun an în urmă a găsit în poşta sa electronică un mesaj de la un bucovinean din străinătate care vroia să obţină de la Biblioteca Academiei Române o copie a volumului său de debut „Inspiraţie şi meditaţie”, apărut la Rădăuţi în 1947. Pentru aceasta i se cerea să plătească în bani lichizi. Găsind adresa directorului Bibliotecii Bucovinei, i-a solicitat ajutorul. Astfel, a început frăţia soldată cu apariţia în primăvara acestui an, şi la Suceava, a volumului „Clipe de eternitate” – un gest demn de ilustrul nume purtat de instituţia ce-o conduce dl Gabriel Cărăbuş. Mă refer la membrul fondator al Academiei Române şi fondatorul Catedrei de Filologie Română a Universităţii din Cernăuţi, Ioan Gh. Zbiera, folclorist, istoric literar, comemorat în aceste zile, la Cernăuţi şi Suceava, în legătură cu împlinirea unui secol de la plecarea-i în eternitate.

O frumoasă surpriză au avut rudele lui Mircea Andrieşanu, cartea adusă de Gabriel Cărăbuş reînviind duioase amintiri, pagini luminoase din trecut. Gazdele, şefa bibliotecii Tatiana Monica şi bibliotecarul Alexandru Burlă, s-au străduit să atribuie întâlnirii aură de zile mari, invitându-l pentru delectarea oaspeţilor pe vestitul rapsod din Crasna, Nicolae Percic. De fapt, nici Pătrăuţii de Sus nu e sărac în talente, fapt menţionat în cuvântul lui Dragoş Tochiţă, poet popular, autor a zece cărţi, animator al vieţii culturale. Bogata zestre folclorică a pătrăucenilor a fost etalată de vioriştii Ionel Popescu şi Alexandru Ciocan – un încântător duet improvizat de fostul profesor cu elevul său. Iar mama lui Ionel, solista Elena Fedorean a cântat cu atâta foc, încât, nu ne îndoim, s-a auzit până la Montreal, în Canada. În orice caz, emoţiile ce vibrau în melodiile viorii şi vocea cântăreţei, în cuvintele celor cinci generaţii ale familiei Grabiuc (rudele bucovineanului înstrăinat) credem că l-au trezit pe dl Andrieşanu cu noaptea-n cap. Or, în amiaza când la Pătrăuţi pământul se rotea în jurul său, la Montreal o fi fost 5 dimineaţa.

Ca un arbore cu bătrâne rădăcini, iar corola din crengi viguroase şi mlădiţe plăpânde, s-a prezentat neamul Grabiucilor – mama Ecaterina (în curând va împlini 92 de ani), feciorii ei Georghică (68 ani) şi Ionică (66 ani), fiica lui Ion – Stela cu a ei fiică Maria şi nepoţica Inesa (abia trecută de un anişor). Din neamurile lui Mircea Andrieşanu mai era verişoara Maria Gulevici, cumnată cu Ecaterina. Soţul Ecaterinei, Loghin Grabiuc, a trecut la cele veşnice cu opt ani în urmă. În 2001, când verişorul „canadian” şi-a vizitat baştina, el era încă în viaţă. Posibil să mai fi fost în sală rude de-ale celui sărbătorit, căci în acele clipe toţi formau o familie – începând cu primarul comunei, Iurie Volar şi terminând cu gingaşa fetiţă Maria Corjos, pe care aş clasa-o înaintea tuturor. Şi nu numai pentru că a moderat cu măiestrie manifestarea, ci pentru că învaţă în clasa cu limba română de predare din ŞM nr.1. Mi-a spus că vrea să urmeze medicina, dar iubeşte foarte mult limba maternă, că participă cu succes, începând cu clasa a şasea, la olimpiadele de limba şi literatura română şi-i pare foarte rău că la ŞM nr.1 dintr-a întâia până în a şasea nu sunt clase cu limba română de predare.

Savantul şi poetul Mircea Andrieşanu, readus din tumultul neliniştit a vieţii de pelerin la sânul satului natal prin volumul editat de dr. Gabriel Cărăbuş, le oferă pătrăucenilor un model de dragoste neţărmurită faţă de străbuni, baştină, limba maternă. Despre aceasta le-a vorbit vecinilor săi, profesoara Eleonora Schipor, care a ajutat bibliotecarilor la îmbogăţirea întâlnirii cu elemente interesante, le-a adus în dar cărţi şi materiale pentru expoziţii consacrate personalităţilor bucovinene comemorate în acest an – poeţii Ilie Motrescu şi Ion Cozmei, compozitorul Volodymyr Ivasiuk, iar spre rotunjirea emoţionantei întâlniri, împreună cu directoarea bibliotecii raionale Storojineţ, Olga Lughina, l-au însoţit pe oaspetele din Suceava, „înarmat” cu obiectivul fotografic, pe urmele copilăriei celui pentru care Pătrăuţii sunt altar de dor şi doar pe acest pământ simte „cum vine Dumnezeu”, cum „tot ce-i mort începe să învie/ clipa ce-o trăiesc/ se urcă-n veşnicie”.

Rămânem datori atât autorului, cât şi editorului volumului „Clipe de eternitate” cu o cronică despre cartea ce ne-a transmis-o cu remarca: „În semn de apreciere a ziarului „Zorile Bucovinei” din Cernăuţi şi de recunoaştere a contribuţiei deosebite a membrilor redacţiei Dumneavoastră la informarea publicului cu privire la realităţile cotidiene, inclusiv culturale, prin materialele publicate în paginile prestigiosului ziar...”.

Maria TOACĂ