20 octombrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

I.G. SBIERA – READUS DIN TUMULTUL UITĂRII

29 octombrie 2016 р. | Categorie: Istoria neamului

ÎI DATORĂM DĂINUIREA PRIN LIMBA ROMÂNĂ

La 28 octombrie curent, în sala Sinodală a Universităţii „Iu Fedkovyci” din Cernăuţi, unde cu 98 de ani în urmă a fost semnat actul Unirii Bucovinei cu Regatul României, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale ,,I. G. Sbiera –  personalitate de prim rang din istoria învăţământului românesc din Bucovina”, dedicate centenarului morţii şi omagierii a 180 de ani de la naşterea ilustrului cărturar, profesor, istoric literar şi folclorist Ioan G. Sbiera, unul din promotorii învăţământului în limba română şi dascăl al lui Eminescu, împreună cu Aron Pumnul, organizată de Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale “Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, prin osârdia harnicei dne Lora Bostan, cu susţinerea Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi”,  în persoana preşedintelui Vasile Tărâţeanu, Societăţii pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu”, preşedinte Vasile Bâcu,  cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român din Bucureşti, la care au fost invitaţi profesori de limba şi literatura română din ţinut, reprezentanţi ai societăţilor naţional-culturale, studenţi, jurnalişti, savanţi şi profesori de la Universităţile “A. I .Cuza” din Iaşi,  “Ştefan cel Mare”  din Suceava,  „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum şi istorici literari de la Academia Română (Bucureşti) şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova (Chişinău).

Personalitate proeminentă a culturii româneşti din Bucovina, Ioan G. Sbiera, cel care, de fapt, s-a cultivat în Europa, studiind la Facultăţile de Drept şi Filozofie din capitala Austriei,  luându-şi doctoratul la Viena, se întoarce la Cernăuţi şi rămâne să activeze aici, punând piatra de temelie a filologiei şi ştiinţei româneşti în Bucovina, şi-a adus aportul la consolidarea sentimentelor naţionale, a pus bazele fondării Catedrei de Limba Română, ţinând, la Universitatea din Cernăuţi, cursuri de limba şi literatura română, activitatea-i fructuoasă pe tărâm ştiinţific şi cultural aducându-i notorietate. Din 1881 este titularul Catedrei, pe care o va conduce până în 1906, când îl va urma în post Sextil Puşcariu. Bolnav şi împovărat de ani, se stinge din viaţă cu zece ani mai târziu, la 22 noiembrie 1916, la Cernăuţi,  la venerabila vârstă de 80 de ani

Este firesc să amintim că moştenirea ştiinţifică, pe care ne-a lăsat-o ilustrul cărturar, e un adevărat tezaur. Opera lui I. G. Sbiera tratează probleme sociale, istorice şi didactice, ideologico-culturale, de filozofie şi ortografie, memorialistică, de istoria literaturii şi folclor, un rol important revenindu-i graiului naţional, şcolii în procesul de educare a tineretului.

Desfăşurată sub o aură de conotaţie istorică şi ştiinţifică, Conferinţa a fost inaugurată de distinsele doamne  Galina Zagaiska, şefa Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene, şi Lora Bostan, doctor în filologie, care au sensibilizat că evenimentul e un omagiu adus marelui  savant, fondatorului Catedrei de Filologie Română, I. G. Sbiera, membru fondator al Academiei Române,  folclorist, istoric literar,conferenţiar universitar.

Un gest demn de ilustrul cărturar a fost şi prezenţa la Conferinţă, cu un mesaj de salut, a dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, rectorului Stepan Melnyciuk, decanului Facultăţii de Litere Boris Bunciuk, care consideră că elita, oamenii de cultură urmează să-i omagieze şi să nu-i uite pe acei care au pus temelia culturii ţinutului, consulul Aurelian Rugină, Ovidiana Bulumac, expert în cadrul Departamentului „Români din afara graniţelor” al Institutului Cultural Român, care, împreună cu studenţii de la Catedra de Română a Universităţii Cernăuţene, a făcut ordine la mormântul marelui cărturar.

SAVANT DE FACTURĂ EUROPEANĂ

Participând la evenimentul de anvergură, pentru prima dată a avut fericirea de a se afla în oaza românităţii din capitala Bucovinei, Cernăuţiul lui Eminescu, în deosebi în istorica sală a aulei universitare, unde cu aproape 100 de ani în urmă s-a hotărât Unirea Bucovinei cu Ţara, dl Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române. N-a plecat nicicând de-acasă cu sufletul, din Cernăuţul copilăriei sale, după cum dezvăluie cu bucurie, ori de câte ori revine printre noi, academicianul Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Or, trenul „Cernăuţi-Larga” îl tot poartă virtual spre frumoasa sa localitate de baştină, unde a văzut lumina zilei. Ambii exegeţi  au remarcat activitatea ştiinţifică, didactică şi  culturală a lui I. G. Sbiera, sensibilizând importanţa respectivei conferinţe internaţionale ce readuce în actualitate un mare cărturar iluminist, o figură emblematică a culturii româneşti şi europene, pe care o promovăm la Cernăuţi pentru prima dată după 1940, accent pus de Lora Bostan, dar şi de scriitorul, istoricul şi publicistul Dumitru Covalciuc, care a atenţionat faptul că în Cimitirul Central din Cernăuţi şi-au găsit odihna veşnică încă 8 membri ai Academiei Române, criptele cărora au fost deteriorate şi ar trebui să facem ordine, ca Academia Română să găsească mijloacele necesare pentru  a fi restaurate şi aceste  mormintele ale marilor noştri înaintaşi, personalităţi eminente ale culturii şi ştiinţei româneşti în Bucovina istorică, care prin ceea ce au creat, au rămas, într-adevăr, savanţi de factură europeană, oameni ai ştiinţei şi culturii europene.

Salutând delegaţiile de la centrele universitare din România  şi Republica Moldova, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan a concretizat că emoţionantele momente de omagiere  au fost posibile graţie sprijinului financiar al Institutului Cultural Român, accentuând că  instituţiile Statului Român se află  întotdeauna în serviciul românilor care îşi onorează înaintaşii şi îşi valorifică trecutul, că România întotdeauna este aproape cu inima, cu susţinerea pentru aceste realizări în diverse domenii şi spaţii, acolo unde românii continuă să-şi cultive limba şi valorile identitare, ca tânăra generaţie să ducă mai departe lumina învăţământului şi ştiinţei. Pentru că orice lumină ce vine din trecut ne luminează prezentul, dar, mai ales, viitorul. Or, puterea şi dăinuirea noastră e în perpetuarea valorilor naţionale.

Evocând activitatea multilaterală a savantului I. G. Sbiera, titularul Catedrei de Filologie Română, dna Lora Bostan a dezvăluit că, ori de câte ori trecea pe Aleea Clasicilor din Cimitirul Central din Cernăuţi, unde sunt înhumaţi mitropoliţii Bucovinei,  venea cu durere la mormântul ilustrului cărturar, care era într-o stare deplorabilă, opinând ca I. G.. Sbiera să fie adus Acasă, la Cernăuţi, printr-o stradă care să-i poarte numele, să aibă şi un bust, alături de Constantin Tomaşciuc, cu care era foarte apropiat şi cu care a activat împreună la inaugurarea Universităţii.

În legătură cu împlinirea unui secol de la plecarea-i în eternitate şi 180 de ani de la naştere, evenimentele de comemorare a lui I. G. Sbiera, personalitate notorie a Bucovinei, sunt derulate  în aceste zile atât la Cernăuţi, cât şi la Suceava. Or, şi de data aceasta, i-am avut alături, precum de obicei îi avem în bucurii şi dureri, pe dl Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „Ioan Sbiera” din Suceava,  pe excepţionala şefă de secţie la aceeaşi instituţie culturală, patronul spiritual al căreia este marele cărturar,  simpatica dnă Alis Niculică, care prin mesajele de felicitare şi prelegerile ţinute au fost şi cei mai succinţi,  conştientizând că prin tot ceea ce fac împreună cu prietenii din Cernăuţi, cu care colaborează mai fructuos din 2006, încearcă să-i popularizeze, să-i ducă mai departe numele şi onoarea, anunţând că la 1 noiembrie curent, o manifestare dedicată savantului I. Sbiera va fi organizată şi la Suceava.

Prelegeri omagiale la şedinţa în plen au susţinut: conf, univ. dr.Lora Bostan („Academicianul I. Gh, Sbiera – „cărturar al timpului său”), prof.univ. dr Ion Cuceu, Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca („Locul lui I. G. Sbiera în cunoaşterea poveştilor populare româneşti”, Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Judeţene „I. G. Sbiera” din Suceava („Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” – un reper în viaţa culturală suceveană”), conf. univ.dr. Claudia Costin, Universitatea „Stefan cel Mare din Suceava („Universul poveştilor populare româneşti, culese de I. G. Sbiera”), Alis Nuculică, şefă de secţie la Biblioteca „I. G. Sbiera” din Suceava („I. G.Sbiera în contextul mişcării naţionale româneşti de la finele secol. XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea”), Maria Guţu, şefă de secţie la Arhiva Regională de Stat din Cernăuţi („I. G. Sbiera în documentele Arhivei Regionale de Stat din Cernăuţi”), arhivistul Dragoş Olaru („I.G. Sbiera – custode al Bibliotecii Ţării, Bucovina”).

În aceeaşi zi la Universitatea din Cernăuţi a avut loc inaugurarea Lectoratului de limbă română, participanţii la Conferinţa Internaţională au vizionat filmul documentar „Ciprian Porumbescu”, realizator Veaceslav Habailo.

ÎN LUMINA RUGĂCIUNII, LA CRIPTA FAMILIEI SBIERA

În cea de a doua zi a Conferinţei omagiale, la 29 octombrie, în sacrul templu al ortodoxiei, Catedrala Sfântului Duh din Cernăuţi, cu binecuvântarea ÎPS Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, un sobor de alese feţe bisericeşti din România şi din cele 4 raioane cu populaţie românofonă din nordul Bucovinei – Storojineţ, Hliboca, Herţa şi Noua Suliţă –  şi din Hotin, în frunte cu cărturarul, părintele Dosoftei,  de la Voievodala Mănăstire Putna, cu preacucernicul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, preoţi de suflet şi credinţă românească, în prezenţa distinşilor oaspeţi din Ţară, au oficiat un Te Deum întru cinstirea marelui bărbat al neamului, personalitate de prim rang  din istoria învăţământului românesc din Bucovina, care a avut un rol decisiv în cultura, ortodoxia şi istoria Bucovinei, şi care şi-a trăit viaţa astfel, ca noi astăzi să putem vorbi în limba străbunilor noştri, momente evocate de părintele Dosoftei,  dna Eleonora Moldovan, dl Bogdan Simionescu, dna Lora Bostan, dl Vasile Tărâţeanu,  părintele Vasile Covalciuc, Vasile Bâcu, Dumitru Covalciuc.

 Evenimentele omagiale au continuat în panteonul neamului, când cerul a plâns cu lacrimi, unde şi-au găsit veşnicul repaos  Mitropoliţii Bucovinei, 9 membri ai Academiei Române ş. a., la cripta ilustrei familii Sbiera din Cimitirul Central din Cernăuţi, restaurată de pictorul Mihai Alisavetei, unde preoţii Ioan Bivolaru, paroh la Biserica din Colincăuţi, raionul Hotin, şi  Cristofor Gabor, parohul Capelei Mitropolitane "Trei Ierarhi",  împreună cu preacuvioşii părinţi au sfinţit mormântul renovat şi au oficiat un parastas întru veşnica  pomenire a emblematicilor înaintaşi, cărora le datorăm dăinuirea prin Limba Română, prin graiul strămoşilor noştri.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”