CUM E MAI BINE SĂ MORI: DE FRIG SAU DE FOAME?

Nici de una, nici de alta, ar fi răspunsul oricărui om cu mintea sănătoasă. Mai bine nici să nu ne gândim la moarte, să trăim cu toții bine, stând la călduț lângă sobă sau calorifere, cu un ceai (în dependență de gusturi – cafea/vin/coniac etc.), cu o tavă de dulciuri în față. Și, ca să nu ne plictisim prea tare de atâta bine, putem să ne delectăm cu lecturi plăcute. Numai, Doamne ferește, să nu ne împingă păcatul să ajungem cu lectura la declarațiile electronice de avere ale deputaților, miniștrilor, șefului statului și altor înalți demnitari, căci se duce pe apa sâmbetei orice brumă de bună dispoziție.

Oameni cu starea materială mult mai îndestulată ca a noastră și psihicul nestresat de atâtea zguduiri sociale, cum sunt vecinii polonezi, nu-și pot reveni din șocul provocat la citirea pe Internet a declarațiilor unor cinovnici din Ucraina. Bunăoară, polonezul Wojciech Balczun, investit cu funcția de conducător al căilor ferate din Ucraina, după o vizită recentă în Varșovia, a scris pe pagina sa de Facebook că nu găsește cuvinte (nici nu riscă) să reproducă reacția de șoc a conaționalilor săi la bogățiile declarate de oamenii de stat ucraineni, care dețin nu doar sume fabuloase în bănci și la colțun, ci au bisericile lor proprii, galerii de artă, obiecte prețioase de anticariat și alte nebănuite comori. Deputații poporului, care, de fapt, nu sunt printre cei mai bogați, mai ales în comparație cu Președintele țării, au declarat în total 12,3 miliarde de grivne, din care 7,4 miliarde le țin în portmoneu, de cheltuială zilnică. În medie pe cap de deputat revine câte 30,4 milioane de grivne.

Aș putea spicui încă multe cifre din declarațiile miniștrilor, deputaților, ce ne lasă tablou, însă acestea nu-i hrănesc pe cei flămânzi, nici nu-i încălzesc pe cei care de pe acum tremură de frică că vor îngheța la iarnă.

E posibil așa ceva, când guvernul s-a îngrijit ca fiecare cetățean să nu simtă vreo oarecare strâmtorare, mai ales să nu sufere din cauza majorării tarifelor la gaze și alți agenți energetici? Într-adevăr, milioane de familii primesc subvenții de la stat, fiind asigurate aproape pe gratis cu electricitate și căldură, încât se pare că am atins acel ”luminos viitor”, mulți trăind deja în ”comunismul” promis de Nichita Hrușciov. De ce, însă, unii trebuie să aleagă între a muri de foame sau a se sfârși de frig? După ce formulă magică sunt calculate aceste subvenții, când unele familii, cu gospodării arătoase, beneficiază de compensații pentru 400 metri cubi de gaz, iar o locatară singuratică de la oraș, cu pensia minimă, - numai pentru 160 metri cubi? Pe oamenii din această categorie vulnerabilă subvențiile nici pe departe nu-i salvează de frig sau de foame. Cu tot ajutorul primit de la stat, ei trebuie să aleagă între a îngheța în case sau a-și plăti gazul consumat peste norma stabilită, răbdând în schimb foamea. Așadar, numai la prima vedere se pare că ajutoarele sociale sunt direcționate spre cei mai nevoiași. Formulele magice lucrează și mai departe în favoarea celor șmecheri, cu mână bună de luat, dar nu de dat.

Maria TOACĂ