15 decembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

FUNDAŢIA CIVICĂ „GHEORGHE ASACHI” – 10 ANI DE ACTIVITATE

13 noiembrie 2016 р. | Categorie: Istoria neamului

Trecutul, cu Lumina speranţei, ne cheamă mereu Acasă, unde ne sunt rădăcinile

Aici izvoare şuşotesc,

În graiul nostru românesc.

Puternici devenim şi tari

Cu seva bravilor stejari –

Prin rădăcina de stejar

Veghează Ştefan la hotar…

(Eugenia Cimborovici-Teodoreanu)

Fiică a Basarabiei, Ţinutului Herţei şi României, revenită de Acasă, din Sighişoara, Acasă, la Herţa, cu un spirit inventiv şi un suflu specific doar adevăraţilor  patrioţi ai neamului, adevăraţilor luptători întru crez şi ideal naţional, harnica profesoară, dna Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, preşedinta Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi” Herţa,  şi de data aceasta, împreună cu membrii asociaţiei, ajutată de vicepreşedinţii Alexandru Platonov şi Elena Apetri, de Minu Pavalache,  cu ocazia aniversării a 10 ani de activitate ai Fundaţiei „Gheorghe Asachi” şi Comemorării  mentorului spiritual, Gheorghe Asachi (1788-1869), pictorilor Artur Verona (1897-1946) şi Paul Verona (1897-1966), respectiv la 147, 70 şi 50 de ani de la trecerea lor în eternitate, a organizat, la 11 noiembrie 2016,  la  baştina lui Gheorghe Asachi,  o suită de manifestări, sub genericul „Pe urmele cărturarului Gheorghe Asachi şi pictorilor familiei Verona”.
De fiecare dată când la Herţa are loc vreo manifestare de suflet, întotdeauna Consulul General,  dna  Eleonora Moldovan, îi bucură pe  herţeni cu prezenţa, românii din acest colţ înstrăinat de Ţară simt sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi – şi atunci, când pleacă la studii în România, şi atunci, când se odihnesc pe litoralul Patriei istorice, dna  Eugenia Cimborovici-Teodoreanu aducând mulţumiri Excelenţei Sale  pentru susţinerea în toate demersurile, pentru  expoziţia permanentă „Pictorii familiei Verona”, vernisată prin disponibilitatea şi cu sprijinul misiunii diplomatice române la Cernăuţi.
Punctând momentele de vârf ale manifestărilor organizate de dna Eugenia,  că timp de 2 ani expoziţia permanentă a Fundaţiei a fost vernisată la Consulatul General al României la Cernăuţi,  dovedeşte încă o dată expresia deosebită a relaţiilor, că proiectele interesante au pornit din dragostea şi deschiderea herţenilor, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a ţinut să specifice: „În persoana preşedintei Fundaţiei Civice „Gheorghe Asachi” văd un adevărat erou, care e capabil de iubire şi de sacrificiu, care şi prin activitatea profesională, civică, dar şi prin sacrificiile personale, urcă acest munte al culturii naţionale aici, la Herţa, cu mare demnitate, curaj, perseverenţă. Este o muncă dificilă, dar de fiecare dată dna Eugenia ştie să organizeze, să adune în jurul ei oameni cu suflet mare, să relaţioneze cu autorităţile, cu fiecare funcţionar, fiecare om, implicat în activităţile şi proiectele  civice, culturale şi identitare, să persevereze şi în continuare în orice punct al spaţiului identitar românesc, fie că e Acasă în Moldova sau  este Acasă, la Sighişoara,  nu-şi uită rădăcinile”.
La comemorarea cărturarului Gheorghe Asachi au fost prezenţi Viorel Iastremschi, şeful ARS, Octavian Magas, şeful Direcţiei Raionale Herţa de Învăţământ, Adrian Medvedi, şeful Direcţiei Cultură, Elena Mihai, şefa Bibliotecii „Gheorghe Asachi” etc. Puţini dintre liderii societăţilor naţional-culturale româneşti din regiune se pot lăuda şi, totodată, mândri cu faptul să-i aibă la manifestări pe demnitari de asemenea rang înalt. Cu atât mai mult, să audă din gura lor cuvinte care să-i bucure, să le fie ca un balsam pe rană, o speranţă de adevăr în viitor, că Ţinutul Herţei e cel „mai românesc raion din regiunea Cernăuţi”, că „ românii de aici au libertăţi depline”, pot face ce doresc, „nimeni nu le încurcă” să înveţe în graiul matern, să-şi păstreze limba, tradiţiile şi obiceiurile.


Acasă, înseamnă LIMBA în care ne-am născut şi în care  vorbim, în care şoptim iubirea, în care ne rugăm şi prin  care dăinuim


În virtutea sfintelor idealuri naţionale, dna Eugenia a  avut şi are un sprijin sigur – soţul Alexandru Teodoreanu, director Programe la Asociaţia „Stindard” din Bucureşti, graţie susţinerii căruia  luptă cu dârzenie pentru perpetuarea valorilor identitare, iar cu vreo 8  ani în urmă, cu sprijinul financiar al guvernului României, la  8 localităţi din Ţinutul Herţei  le-au fost reîntoarse denumirile istorice, pe 8 biserici au fost instalate plăcuţe de marmură, cu inscripţia istoricului lor şi a satului. Spre regret, azi, când are cel mai mult nevoie de sprijinul şi susţinerea lui, Alexandru, din cauza interdicţiei de intrare în Ucraina, aplicată pe un termen  de  5 ani de organele „democratice” ucrainene, o altă palmă dată istoriei românilor, nu  mai puţin dureroasă decât anexarea Ţinutului Herţei de către sovietici, s-a procedat astfel, probabil, ca să lovească în ea, cea care luptă cu ardoare, toarnă apă la rădăcina graiului şi culturii româneşti, n-o poate însoţi Acasă, la Herţa, dar oricum, după cum a mărturisit, e cu sufletul la românii din Regatul Herţei.
Trecutul, cu Lumina speranţei, ne cheamă mereu Acasă, unde ne sunt rădăcinile. Or,  Întotdeauna revine la Herţa,  Vasile Puiu, doctor în ştiinţe tehnice, profesor la Universitatea Tehnico-Agrară din  Kameaneţ-Podilskyi, originar din Sinăuţi, absolvent al Şcolii din Târnauca, unul din sârguincioşii şi prosperii elevi ai distinsei  profesoare  Eugenia Cimborovici. Acasă,  revin  ori de câte ori la Herţa are loc vreo manifestare de suflet, organizată de Fundaţia „Gh. Asachi”,  scriitorii Mircea Lutic şi Simion Gociu, primul recunoscând că se consideră herţan, captivându-ne prin amintiri frumoase din perioada de iluminare,  conştientizând: „cu Herţa a început mişcarea  naţională în regiunea Cernăuţi”.

Vizionând câteva secvenţe video, spicuite din proiectele de activitate ale  Fundaţiei Civice „Gheorghe Asachi”,  am rămas impresionaţi, precum de fiecare dată când evoluează, şi de talentele  crescute la umbra dragostei de Grai şi Neam, de cântecul popular românesc,  de maestrul Ilie Crâşmaru, conducătorul Orchestrei „Plaiul Herţei”,  formaţiune care anul acesta îşi sărbătoreşte aniversarea a 45-a  de la înfiinţare, cu care preşedinta Eugenia Cimborovici-Teodoreanu a cules şi încă culege laurii succesului ca talentată interpretă, poetă şi compozitoare. De altfel, şi de data aceasta, ne-a impresionat cu câteva piese şi versuri din propria-i creaţie. Un spectacol select, din versurile lui Gheorghe Asachi, ne-au prezentat elevii clasei a 10-a, îndrumaţi de excepţionala profesoară de limba română, diriginta Elena Apetri, cuprinzând  toate domeniile de activitate ale cărturarului Gh. Asachi.

Pârghiile istoriei, oricât de vitregită n-ar fi,  nu ne vor înstrăina nicicând de fraţii de acelaşi sânge şi ideal naţional. Seninătatea luminii şi dăinuirii prin grai şi credinţă au adus-o, de la Colegiul „Gh. Asachi” din Lipcani, directoarea Tatiana  Trutiunic, însoţită de directorul-adjunct Emilia Zastavneţchi şi Tatiana Gutan, profesoară de limba şi literatura română. Cu aleasă recunoştinţă şi un mesaj aparte de mulţumire i s-a adresat dnei Eugenia redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, Nicolae Toma, care e prezent la manifestările organizate la Herţa de preşedinta Fundaţiei Civice „Gheorghe Asachi” cel puţin de 2-3 ori pe an.

După depunerea de flori la bustul lui Gheorghe Asachi din parcul central - fostă proprietate a pictorului Artur Verona, ne-am împărtăşit cu cele sfinte în fosta Biserică Domnească, unde Gheorghe Asachi a fost înscris de către tatăl său pr. Lazăr Asachi, acum 221 de ani (1795) în clasa I-a primară la Şcoala confesională a parohiei Herța.

 Înălţător, cu mirul  evlaviei din sfera divinului,  unde Dumnezeu ne ocroteşte graiul şi neamul, la Catedrala ortodoxă “Sf. Spiridon” din Herţa, părintele paroh Nectarie Balan a oficiat un Te Deum  întru cinstirea  şi omagierea cărturarului Gheorghe Asachi şi a pictorilor Artur  şi Paul Verona. Preacucernicul părinte, cel care ţine aprinsă în templul credinţei dragostea de grai şi neam, iubirea de Ţară, a conştientizat : „Cu trecerea timpului, unii încep să uite limba strămoşilor, a Ţării, a neamului, datinile şi obiceiurile, tot ceea ce este sfânt şi am supt cu laptele mamei. Ni-e ruşine să vorbim româneşte, să spunem că suntem români, mulţi copii cresc fără dragoste de limba maternă, de limba română”, relevând că misiunea diplomatică română la Cernăuţi e acel leagăn al Patriei-mamă ce ne susţine şi ne sprijină, ce ne demonstrează că nu suntem orfani, iar prin omagierea cărturarului,  îl readucem astfel Acasă pe acel care ne-a dăruit Limba, Învăţământul, Credinţa, tot ceea ce este sfânt pentru neamul românesc. Or, Acasă, înseamnă LIMBA în care ne-am născut şi în care  vorbim, în care şoptim iubirea, în care ne rugăm şi prin  care dăinuim.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”