29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

UNIŢI ÎN SOCIETATEA „ISIDOR BODEA”, MEDICII ROMÂNI DIN CERNĂUŢI ÎŞI URMEAZĂ CU VREDNICIE PATRONUL

13 noiembrie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Scriam pe la începutul primăverii că pentru doctorul Ion Broască anul 2016 este de trei ori jubiliar. Debutând cu sărbătorirea celor 70 de primăveri ale sale, continuând cu marcarea a 45 de ani de la absolvirea facultăţii, suita de manifestări a atins apogeul acum, în plină toamnă, când a ajuns la numărătoarea realizărilor celei mai tinere, dar şi mai importante aniversări – 20 de ani de la fondarea Societăţii Medicale „Isidor Bodea”, pe care o conduce de la momentul fondării acesteia.

Demni de ilustrul nume

Momentul aniversar al Societăţii Medicale „Isidor Bodea” a adunat nu doar membrii ei activi, ci şi prieteni care i-au susţinut activitatea pe parcursul acestei perioade - persoane din conducerea regiunii, preşedinţi ai societăţilor naţionale româneşti, ziarişti... În spiritul tradiţiei, au fost invitaţi colegi din oraş şi din afara regiunii, adunarea bucurându-se de prezenţa oaspetelui din Transcarpatia Vasile Jovdii şi dlui Serghei Storojuk, medic şef al spitalului orăşenesc de copii, fondat cu mai bine de un secol în urmă de Isidor Bodea.

Pentru a instaura buna dispoziţie, preşedintele Ion Broască a început cu cântec. Adică, dumnealui a cuvântat, iar cu terapia cântecelor de glumă ne-a tratat îndrăgitul nostru interpret Gică Puiu, purtându-ne din „primăvara înverzită” până-n „toamna îngălbenită”. Şi deoarece la noi, la români, bucuria şi tristeţea se intercalează, mergând alăturea, a urmat un minut de reculegere pentru regretaţii membri care au stat la începuturile fondării societăţii, pentru partenerii din România care participau activ la toate simpozioanele şi întrunirile organizate la Cernăuţi, iar astăzi odihnesc în lumea umbrelor. Dl Ion Broască şi-a amintit cu mare părere de rău de medicul-şef al spitalului de psihiatrie „Socola” din Iaşi, de directorul spitalului de boli psihice din Botoşani, Leonid Luchianiuc, care participau la toate întrunirile Societăţii „Isidor Bodea”, împărtăşind din experienţa lor profesională. De fapt, ideea constituirii medicilor români din Cernăuţi într-o societate a pornit de la invitaţiile la simpozioanele medicilor din România.

Prima dată dl Ion Broască a participat, în 1993, la un congres al medicilor desfăşurat la Braşov, după care au urmat întrunirile anuale de la Iaşi, iar în ianuarie 1996 – a fost constituită formaţiunea publică a medicilor români din nordul Bucovinei, învrednicită să poarte numele prestigioasei personalităţi din domeniul medicinii, dar şi importantă figură cultural-politică, Isidor Bodea. Alături de preşedintele Ion Broască pe tot acest parcurs de 20 de ani a fost vicepreşedintele, medicul oncolog, doctor în ştiinţe, Gheorghe Scrândiţă. Prezentând o trecere în revistă a celor mai importante activităţi, el s-a referit la manifestările de rezonanţă pentru comunitatea noastră, cum au fost dezvelirea plăcilor comemorative ale ilustrelor personalităţi medicale – Isidor Bodea, pe clădirea Spitalului de copii; Octavian Cheorghian, pe edificiul fostei Maternităţi din Cernăuţi, Constantin Ţurcan, la Spitalul de psihiatrie din Cernăuţi. Din iniţiativa regretatului medic gastroenterolog, dr. Petru Mândrescu şi stăruinţa lui Ion Broască a apărut volumul „Mic dicţionar de medici români din Bucovina”, alcătuit de scriitorul Dumitru Covalciuc.

În primii ani, Societatea a desfăşurat activitatea de popularizare în mediul populaţiei româneşti a cunoştinţelor medicale, a contribuit la propagarea unui mod sănătos de viaţă, sporirea culturii sanitare. Îndeosebi, farmacista Maria Gaisan a participat la consolidarea colaborării şi întreţinerii relaţiilor profesionale şi culturale cu medici din România, a însoţit ajutorul umanitar la Suceava, în cele mai dramatice zile ale revoluţiei române din decembrie 1989.

Acest aspect din activitatea Societăţii, care a făurit poduri temeinice între nordul şi sudul Bucovinei, între ucraineni şi români, a fost menţionat de Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan. Excelenţa Sa a fost prezentă şi la alte activităţi organizate de Societatea medicilor români, însă acum, participând pentru prima dată în calitatea-i de şef al diplomaţiei române la Cernăuţi, i-a îndemnat pe membrii Societăţii să demareze noi proiecte, să lărgească şi să îmbogăţească relaţiile de parteneriat cu colegii din România: „Vă invit să intermediaţi relaţii cu societăţi profesionale similare şi între spitale, care ar institui primii paşi pentru o colaborare întru folosul comunităţii româneşti din Ucraina şi comunităţii ucrainene din România. Acestea sunt podurile de legătură între relaţiile noastre interstatale. Aveţi în persoana mea, în calitate de şef al misiunii diplomatice române la Cernăuţi, un prieten şi un partener pentru realizarea proiectelor ce vin în beneficiul popoarelor noastre”.

Isidor Bodea – model de slujire poporului

Prioritar în activitatea Societăţii rămâne valorificarea tezaurului medical al Bucovinei, readucerea în actualitate a numelor notabile din istoria medicinii, mai mult de 30 de personalităţi fiind scoase din uitare.  La acest capitol se înscriu seminarele, simpozioanele, conferinţele internaţionale cu tematică istorică, editarea, în 2012, a volumului „Mic dicţionar de medici români din Bucovina”, prezentat de Dumitru Covalciuc, publicarea în mass-media a unor materiale despre contribuţia medicilor români din trecut la dezvoltarea serviciului sanitar din ţinut. Model de probitate profesională şi slujire neamului servesc redutabilii exponenţi Octavian Cheorghian, fondatorul Maternităţii, Constantin Ţurcanu, fondatorul serviciului psihiatric şi Spitalului de boli nervoase din Cernăuţi, Ioan Volcinschi, primul obstetrician-ginecolog al Bucovinei, Dumitru Bagdasar, şeful secţiei de neurochirurgie la Spitalul de boli nervoase, şi mulţi alţii, în fruntea acestei strălucite pleiade aflându-se, desigur, Isidor Bodea, fondatorul Spitalului de copii, de la naşterea căruia la 8 martie a.c. s-au împlinit 150 de ani.

Vorbind despre valoarea acestor personalităţi, Consulul General Eleonora Moldovan a evidenţiat rolul deosebit al lui Isidor Bodea, care ne învaţă să fim activi în orice domeniu de activitate, nu doar în cel al profesiei îmbrăţişate. Astăzi, ca şi în trecut, el este apreciat nu doar ca un specialist de elită în medicină, ci şi ca un lider al vieţii politice, culturale şi sociale din Bucovina.

Isidor Bodea ar trebui să le servească tinerilor de astăzi drept model al sacrificiului pentru poporul său. A iubit atât de mult Bucovina, încât, de dragul Cernăuţiului, a renunţat la cariera ştiinţifică la Viena, a refuzat ofertele unor clinici prestigioase din Europa. Se pare că i-a fost predestinat să se lege sufleteşte de ţinutul nostru, să rămână pe vecie în pământul Bucovinei (este înmormântat în cimitirul vechi din Cernăuţi), căci, după cum a menţionat scriitorul D. Covalciuc, în casa lui Isidor Bodea s-a decis soarta Bucovinei în noiembrie 1918. Acestui înaintaş îi datorăm în mare măsură Unirea. Mai pe larg despre activitatea patronului medicilor români din ţinut în calitatea-i de apostol al românismului pe acest meleag a vorbit Octavian Voronca, membru al prezidiului Societăţii „Mihai Eminescu”. Astfel, s-a menţionat că Isidor Bodea a donat 10 mii de lei pentru construcţia palatului Cultural al Românilor din Cernăuţi, că a participat la mişcarea Arcaşilor, a făcut parte din Societatea studenţească ”România Jună”, a contribuit la înfiinţarea Teatrului naţional, a Băncii Naţionale din Cernăuţi, precum şi a Clubului de fotbal „Dragoş Vodă”. Pe lângă preocupările ştiinţifice a fost şi un botanist pasionat.

Ascultând atâtea lucruri interesante despre marele predecesor, ne-a fost plăcut să-l avem printre noi dl Serghei Storojuk, medicul-şef al spitalului fondat de Isidor Bodea. Surprinzător a fost să aflăm că dumnealui, originar din Podolia, are bogate cunoştinţe despre Isidor Bodea şi că a studiat materiale de arhivă. De asemenea, ne-a impresionat stăruinţa acestui ucrainean de a vorbi româneşte, influenţat de specificul ţinutului nostru, de relaţiile prieteneşti cu aşezăminte medicale din România, dar, mai curând, de cumsecădenia şi cultura sa lăuntrică. A mărturisit că nicăieri în Occident, pe unde a călătorit, n-a fost primit mai bine şi frumos ca la Suceava.

Ca semn de recunoştinţă pentru susţinere în promovarea priorităţilor Societăţii, preşedintele Ion Broască a înmânat diplome de excelenţă mai multor persoane – medicilor Maria Gaisan, Vasile Jovdii, Valeriu Moraru, Petru Hriţcu, reprezentantului Administraţiei Regionale de Stat Miroslav Midvidi, preşedintelui Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, Octavian Bivolaru, activistului Octavian Voronca, scriitorului Dumitru Covalciuc, fostului preşedinte al Asociaţiei republicane „Aron Pumnul”, dr. Aurel Constantinovici, interpretului Gică Puiu. De atenţie şi onoare s-a bucurat, mai cu seamă, ziarul nostru, aducându-ni-se mulţumiri pentru reflectarea permanentă a valorilor promovate de Societate, precum şi abordarea problemelor cu care se confruntă.

Referitor la probleme, medicul stomatolog Petru Hriţcu a obiectat lipsa de interes a tinerilor faţă de activitatea medicilor români, punând în evidenţă şi cauzele: „Nu le acordaţi nici o susţinere, după absolvirea facultăţii tinerii rămân pe drumuri”. Nici conducerea Societăţii nu neagă acest fapt, recunoscând că există deficienţe în activitate şi greutăţi, mai ales de ordin material. Însă momentul final, când s-a dar citire solicitărilor a patru tineri (medicii chirurgi de la Spitalul de copii, Aurel Roşca, Gheorghe Motrescu, Liviu Vatămănescu, stomatologul Valentin Priscu) de a fi primiţi în Societate inspiră încrederea în împrospătarea şi înviorarea activităţii medicilor români. O speranţă în plus ne dă şi faptul că tinerii Aurel Roşca şi Valentin Priscu sunt deputaţi în Consiliul Regional, având posibilitatea să contribuie la prosperarea medicinii (de ce nu, şi la apărarea drepturilor românilor?!) şi prin intermediul organului puterii reprezentative.

Ultimul acord a aparţinut, totuşi, lui Gică Puiu, dovadă că cântecul este cel mai bun leac la suflet şi inimă, mai ales atunci când ne descătuşăm, intonând sus şi tare: „Noi suntem români!”. Rămâne să fim, într-adevăr, şi stăpâni pe destinul nostru, aşa cum încearcă să fie medicii români uniţi sub auspiciile ilustrului compatriot Isidor Bodea.

Maria TOACĂ