24 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CU OPTIMISM ŞI CURAJ, MENŢINE VIAŢA „ZORILOR BUCOVINEI”

11 decembrie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

„Cu pesimismul nu s-a obţinut nici o victorie”, spunea generalul Eisenhower. Nu l-am întrebat pe redactorul-şef al ziarului nostru dacă a auzit şi se conduce de aceste cuvinte, dar ştiu că Nicolae Toma este un optimist iremediabil. Altfel, cum ar fi reuşit din 1999, după decesul subit al predecesorului său Gheorghe Mihalcean, şi până în timpul de faţă să înfrunte toate vicisitudinile prin care a trecut şi se mai confruntă astăzi „Zorile Bucovinei”, această moştenire frumoasă, încărcată de istorie, dar şi grea povară totodată.

De obicei, foştii noştri colegi, unii reprezentanţi ai elitei intelectuale, atunci când vorbesc despre rolul primenitor în viaţa conaţionalilor a acestei unice odinioară publicaţii în limba română din nordul Bucovinei, preferă şablonat, poate chiar mecanic, să se exprime „a fost (un fenomen, un bastion, o făclie)”... Ceea ce nu pot (nu vor) să vadă exponenţii scrisului care trăiesc doar cu trecutul ne-o mărturisesc zilnic cititorii noştri de ieri şi de azi, pentru care „Zorile Bucovinei” „ESTE!”. Punând mâna pe inimă, chiar şi persoanele obsedate de „a fost” trebuie să recunoască că acest „ESTE!” se datorează lui Nicolae Toma, redactorului încercat de cele mai serioase dificultăţi. Dar în ciuda tuturor încercărilor, el, optimistul, pe lângă „este” are cutezanţa să afirme cu încrederea şi curajul specific biblicului Toma necredinciosul „şi va fi”, neuitând, desigur”, de acel clasic „a fost”. Or, pentru el totul se adună în întregul monolit – „ZORILE BUCOVINEI” A FOST ESTE ŞI VA FI.

Nu disperă nici atunci când nouă, celor câţiva membri ai colectivului, ni se pare că nu mai există salvare, că funia ajunge la par. De fapt, numai membrii familiei ştiu cu adevărat ce se ascunde după răbdarea şi optimismul său, câtă sănătate îl costă curajul. Doar în mare parte prezentul şi încrederea în viitorul acestui bastion al limbii române, căruia Nicolae Toma i-a consacrat toate forţele creatoare, se datorează „spatelui frontului”, fiinţelor dragi de acasă, antrenate şi ele să osârduiască asiduu pe ogorul ziaristicii. Binecunoscute cititorilor, soţia Felicia şi fiica Diana, îi sunt cel mai de nădejde sprijin şi ajutor, cel mai mobilizator imbold pentru noi proiecte, întărindu-i continuu în suflet speranţa în ziua de mâine a „Zorilor...”. Numai ele cunosc în amănunte durerea loviturii suportate în 2002 (cu consecinţe de lungă durată), când şi cel de-al doilea cofondator (Consiliul Regional) a sistat finanţarea, ziarul rămânând în liberă plutire.

Astfel, pe Nicolae Toma l-a pălit un noroc de care n-a avut parte nici unul din redactorii-şefi de mai înainte – să fie liber şi independent! Atât doar, că libertatea fără susţinere materială, mai ales în cazul publicaţiei unei etnii minoritare, duce la pierzanie. Probabil, atunci se sfârşea istoria „Zorilor Bucovinei” şi nu mai ajungeam să sărbătorim jubileul de 75 de ani, dacă redactorul-şef manifesta slăbiciune sau dacă la cârma ziarului nu era optimistul Nicolae Toma cu încurajarea de acasă. Drept că în ultimii ani ne salvează ajutorul Patriei istorice, însă pentru a-l primi redactorul demonstrează că-l merită, că este demn să-l administreze. A mai fost un moment când lipsa de curaj a redactorului putea schimba faţa ziarului şi lăsa o urâtă pată pe conştiinţa noastră. Pentru a primi finanţare de la statul ucrainean, i s-a propus ca „Zorile Bucovinei” să fie înregistrat ca ziar al minorităţii moldovenilor din Ucraina. N-a căzut în această capcană, manifestând demnitate şi respect faţă de adevărul ştiinţific, dar şi mai mult faţă de neamul din care face parte. Vântul potrivnic ce-i răstoarnă pe oamenii slabi de caracter, ori şi mai rău îi forţează să capituleze, să pună mâinile pe piept, pe redactorul nostru l-a întărit, făcându-l să schimbe orientarea velelor. Adică, în acest caz a lucrat benefic vorba românească „tot răul e spre bine”. Cum a schimbat redactorul şi micul nostru colectiv „răul în bine” se reflectă ca într-o oglindă în colecţiile ziarelor din ultimii 10-15 ani. O mărturie vie sunt şi manifestările ce au loc la redacţia noastră, adunând, ca nicicând în trecut, români nu numai de vârsta ziarului, ci şi mulţi tineri. Şi dacă am ajuns la capitulul ospitalitate, precum şi la găzduirea unor evenimente de majoră vibraţie românească, nu pot să nu amintesc de regretaţii părinţi ai lui Nicolae Toma, Constantin şi Aurelia, de la Boian-Hliniţa. Ştiu de la colegii mei că, ori de câte ori, treceau prin Boian sau în altă parte a Nouă Suliţei, erau primiţi cu drag şi ospătaţi în casa acestor oamenii simpli, deschişi la suflet, care i-au transmis fiului cele mai nobile calităţi. Îndeosebi de sensibilă era relaţia dintre fiu şi mamă care l-a binecuvântat pe drumul ziaristicii şi se bucura de tot ce scria el.

Prins în grijile pentru apariţia ziarului, astăzi redactorul-şef îşi bucură mai rar cititorii cu articolele sale, din modestie semnează deseori cu pseudonim. Cititorii, însă, îi cunosc stilul, deschiderea sufletească şi când au o durere i se adresează după ajutor, ca la o ultimă instanţă a dreptăţii. Cu scopul a ne întări în lupta cu nedreptăţile de tot soiul, a şi fost fondată Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, iniţiativa şi realizarea acestei idei aparţinându-i în întregime preşedintelui Nicolae Toma.

Maria TOACĂ

SĂ VĂ ÎNSOŢEASCĂ NOROCUL ŞI LUMINA ZORILOR!

Mult mai tânăr decât ziarul pe care îl conduce cu temeritate şi înţelepciune, domnul Nicolae Toma s-a învrednicit să împlinească şi el un rotund jubileu. Aniversarea redactorului-şef al „Zorilor Bucovinei”este un bun prilej de a ne contabiliza drumul parcurs până acum şi a privi cu încredere în viitor. Felicitându-vă pentru tot ce aţi făcut şi voinţa de a trasa planuri mai mari în perspectivă, vă dorim, stimate şef şi drag coleg, multă sănătate, puteri în străduinţa-i de a realiza frumoasele gânduri privind apariţia în strai nou a ziarului nostru. Să nu vă părăsească nicicând spiritul optimist şi dorinţa de a învinge, să fiţi şi mai departe omul acţiunii şi al izbânzii, în orice situaţie păstrându-vă gândirea pozitivă şi modelându-vă activitatea pe făgaşul succesului. Să vă trăiţi viaţa în fericire, cu speranţa nestinsă la mai bine, să fiţi lumina călăuzitoare pentru colectiv şi sprijin temeinic acasă. Multe bucurii şi prosperitate în familie! Generosul patron, Sfântul Nicolae să vă ocrotească căminul şi să vă dăruiască miracolele sale sfinte.

La mulţi ani şi la mai mari împliniri!

Colectivul ziarului „ZORILE BUCOVINEI”, membrii Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi