21 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

UNIREA BUCOVINEI – PRIN DREAPTA CINSTIRE A CĂRŢII

27 decembrie 2016 р. | Categorie: Noutăţi

Nimic politic, nimic provocător n-am urmărit prin acest titlu. Or, ce poate fi mai pașnic și mai împăciuitor decât întâlnirile de dragul cărților?! De câțiva ani buni, conducerea Bibliotecii regionale ”Myhailo Ivasiuk” din Cernăuți (în persoana ex-directoarei Antonina Ivanițka, adjunctei Maria Dovgan, actualei directoare interimare Natalia Fileak) în parteneriat cu prietenii de la Biblioteca Bucovinei ”Ioan Sbiera” din Suceava, administrată de dr. Gabriel Cărăbuș, practică un mijloc sigur de a aduce hrană spirituală românilor din Ucraina și viceversa – ucrainenilor din România. Mă refer la saloanele comune de carte desfăşurate de aceste două biblioteci înrudite, care continuă și îmbogățesc tradiția de conviețuire armonioasă a bucovinenilor, tradiție ce le stă ca un spin în ochi unora veniți din alte părți în nordul Bucovinei.

Oricum, oamenii care iubesc și prețuiesc cartea manifestă noblețe sufletească, nu pot fi altfel decât toleranți față de cei care vorbesc o altă limbă, poate chiar și gândesc puțin altfel. De când au devenit parteneri de proiecte europene și saloane comune de carte (eu le numesc ”călătoare”), doamnele Maria Dovgan și Natalia Fileak comunică/se înțeleg cu sucevenii, vorbind fiecare în limba sa. Acum nu mai au nevoie de translator. În zadar, avea emoții scriitorul Mircea Lutic că va fi nevoit să vorbească în ucraineană la deschiderea celui de-al doilea salon internațional de carte românească la biblioteca ”Gheorghe Asachi” din Herța. Doamnele de la biblioteca regională Cernăuți l-au liniștit, asigurându-l că limba română nu le este străină.

La Herța, șefa bibliotecii ”Gheorghe Asachi”, dna Elena Mihai, își aștepta oaspeții cu un brăduț ingenios împodobit în prag, cu brațele pregătite pentru primirea a zeci de volume de literatură artistică, aduse de colegii din Suceava. De data aceasta, pe lângă cărțile dăruite de scriitoarea Doina Cernica și din partea instituției sale, dl Gabriel Cărăbuș a sosit cu o donație solidă de aproape 100 de volume, adunate din Țară. Un alt lot al ofrandei de carte de la frații din România urmează să fie trecut prin vamă cu o eventuală ocazie. E un semn bun la intrarea în noul an, e tot ce putem dărui și primi mai durabil în timp.

Atât gazdele, cât și oaspeții, pe bună dreptate, ar fi putut inaugura ediția a doua a salonului de carte la Herța cu tradiționala urătură: ”Anul care a trecut semne bune a avut”. Or, scriitorii, și de la nord, și de la sud, au scos la lumină noi cărți, iar biblioteca din Herța, considerată una dintre cele mai bune în regiune, s-a îmbogățit cu prinosul lor editorial. Și mai există ceva foarte important la Herța, fapt menționat chiar și de exigentul președinte al Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, poetul Ilie Tudor Zegrea. Adjuncta șefului Administrației Raionale de Stat, dna Tatiana Hliboceanu, este o împătimită cititoare, semn că prețuiește cartea și susține activitatea bibliotecilor din raion. S-a evidențiat această mai rar întâlnită calitate la un funcționar de stat și în mesajul dumneaei de salut: ”Intrând într-o bibliotecă ne renovăm spiritual. În copilărie îi invidiam pe bibliotecari. Eram prin clasa a cincea, când bibliotecara din satul meu natal Molnița, mi-a deschis ușa într-o altă sală cu rafturi pline de cărți pe care încă nu le citisem. Mai târziu, în activitatea mea de pedagog, am simțit că lipsa cărții ne sărăcește”.

Nu sunt săraci herțenii, având asemenea prieteni ca dr. Gabriel Cărăbuș, dr. Alis Niculică, șefă de secție la Biblioteca ”Ion Sbiera”, Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor-șef al revistei ”Bucovina Literară”, scriitoarea Doina Cernica, prezenți și de data aceasta cu tot ce au realizat mai de preț pe tărâm editorial în 2016. Poetul Alexandru Ovidiu Vintilă și-a lansat ultimul număr din acest an al ”Bucovinei Literare”, publicație legată de ținutul nostru prin faptul că ”s-a născut” la Cernăuți, în 1942 și a văzut lumina tiparului până în 1944, când Bucovina a suferit cutremurătoarea despărțire în nord și sud. Ca continuare a acestui dureros subiect, doctorul în istorie Alis Niculică ne-a focalizat atenția la volumul îngrijit de Ion Filipciuc – ”Sfatul scriitoricesc de la Putna”, o carte scrisă în jurul unui eveniment îngropat în uitare și tăcere – întâlnirea tinerilor scriitori bucovineni în 1943 la Sfânta Mănăstire, unde-și odihnește apusele biruințe Ștefan cel Mare. Dna Alis Niculică a venit și cu câteva bibliografii proaspăt editate în format de carte, care facilitează accesul bibliotecarilor, studenților, doctoranzilor, cercetătorilor literari la anumite publicații.

Pregătită sufletește de a venit la Herța încă din anii de liceu, când l-a studiat pe Gheorghe Asachi, scriitoarea Doina Cernica a îmbogățit a doua ediție a salonului cu cel de-al doilea volum ”ȚARA DE SUS, DE MAI SUS”(dedicat artelor), apreciat de un critic literar drept trecere ”din efemer în perenitate”. Menționăm că în ajunul sărbătoririi Zilei Bucovine la Suceava, dna Doina Cernica a fost menționată cu Diploma de excelență a Consiliului Județean și a semnat în Cartea de onoare a valorilor bucovinene, intrând astfel în galeria tezaurului spiritual al Bucovinei. Din partea ei, biblioteca din Herța a primit mai multe cărți cu povestea ”Fetița și porumbelul”, premiată în Franța, și prețioasa ediție bibliofilă îngrijită de Nicolae Cârlan – ”Moartea căprioarei” de Nicolae Labiș. Referindu-se la destinul tragic al poetului, de la moartea căruia în acest decembrie s-au împlinit 60 de ani, dna Doina a rugat-o pe bibliotecara de la Molnița, Lidia Alăzăroae, să citească cutremurătorul poem. Până la începerea manifestării, a avut puțin timp să cunoască impresionanta povestea de viață a tinerii bibliotecare, cu mamă ucraineancă și un fiu ce studiază la Catedra de Filologie Română și Clasică a UNC.

N-au venit cu mâinile goale nici scriitorii cernăuțeni prezenți la salon. Dl Mircea Lutic a încărcat mașina dlui Gabriel Cărăbuș cu cărțile sale, destinate bibliotecilor din județul Suceava. Anume prin propagarea cărții, prin schimbul de literatură, în calitatea de scriitor și cetățean de onoare al Bucovinei, dumnealui vede înrudirea și integritatea provinciei istorice, a cărei împărțire este plânsă atât în folclorul românilor (”Bucovină, plai de rouă/Cine te-a împărțit în două?”), cât și al ucrainenilor. Cu două cărți proaspăt apărute – ”Facerea lumii continuă”, în versiune română și ucraineană, s-a prezentat Ilie T. Zegrea. E vorba de o conlucrare creatoare pe tărâmul traducerii între poeți români din Chișinău la care a aderat și Ilie T. Zegrea, și poeți ucraineni. Scriitorul Vasile Tărâțeanu, pe lângă aprecierea salonului ca o sărbătoare de ”dreaptă cinstire cărții”, a folosit momentul pentru a-i înmâna colegului Mircea Lutic o diplomă din partea secretarului de stat al României, Daniel Șandru.

Cu bucurie din partea herțenilor a fost primit darul de carte de la prietena și mâna dreaptă a bibliotecarilor din raionul Storojineț, profesoara Eleonora Schipor, prezentă la salon și cu un succint bilanț al activității de popularizare a personalităților bucovinene.

Spre final, momentele cele mai incitante și-au găsit reverberația în epigramele compuse ad-hoc de președintele Societății ”Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, prezent la salon și în postura-i de editor. Vrând-nevrând, ținta umorului a devenit figura cea mai de prestanță din anturajul nostru, dl Mircea Lutic. Așadar, referitor la diploma înmânată de Vasile Tărâțeanu: ”Mi-i bine ca intermediar,/E bine să faci bine,/Ofer cu drag la frați în dar/Tot ce rămâne de la mine”. Resentimentele scriitorului față de Internet l-au inspirat pe epigramist la următoarele: ”Acolo-s numai lucruri rele,/Vă pot permite să citiți/Atent doar operele mele”; ”În Internet, zău, multe se pot face/Vă cred, prieteni, totuși, stați puțin,/Voi declara și eu că chiar îmi place/De-o să-mi turnați prin Internet un vin”. Ceva mai târziu a picurat real vinul, ridicându-se simbolic păharul pentru izbânda cărții în concurența cu Internetul și dăinuirea în vecie a cuvântului tipărit pe hârtie.

Maria TOACĂ