04 august 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PARTEA NOASTRĂ DE SUFLET PENTRU OMUL DEPLIN AL CULTURII ROMÂNEŞTI

16 ianuarie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Iarăși ne-a redeschis drumul spre adevăr și lumină eterna Naștere a Mântuitorului Limbii Române. De la Cernăuți până în capătul lumii, de ziua nașterii lui Eminescu, care este și a culturii noastre naționale, pe români îi unește un singur nume. Eminescu cuprinde tot ce am acumulat mai bun de la apariția noastră pe pământ, dar și durerile și suferințele din care s-au născut valorile românești, căci frumosul cere jertfe. Și nu cunoaștem printre români un alt altar de jertfă în numele sublimului decât cel care ne-a deschis porțile dorului de infinit.

Lăudăm, cântăm și ne bucurăm…

Și cu asta rămânem, aș spune. Dar nu mă lasă inima, căci orice drum spre Eminescu, orice cântare și închinare lasă o urmă de lumină în conștiința noastră. Toți frații înstrăinați se regăsesc în inima lui, în suspinul și dragostea lui Eminescu pentru un ”neam al nevoii”. Dumnezeu ne-a trimis multă zăpadă în ajun de 15 ianuarie, neaua imaculată acoperind tot ce ne-ar fi supărat privirile în jurul bustului Poetului din curtea casei lui Aron Pumnul. Cât nu s-a ruinat, cât se țin acești pereți, e vie speranța că va fi reluat proiectul de reabilitare a memorabilei case. Am primit această încredințare și de la Consulul General al României la Cernăuți, dna Eleonora Moldovan, prezentă cu întreaga echipă diplomatică și o substanțială susținere la toate momentele ce-au dat strălucire sărbătorii eminesciene și Zilei culturii naționale. Excelența sa a sensibilizat că dragostea Cernăuțiului pentru Eminescu vibrează în unison cu a Bucureștiului – depunerile de flori la bustul Luceafărului din curtea profesorului său iubit din partea societăților românești din Cernăuți, a delegațiilor de la Suceava, Vatra Dornei, Târgoviște, județul Alba Iulia, au început odată cu slujba de pomenire la mormântul Poetului din cimitirul Belu. Referitor la acest loc de rugăciune și regăsire identitară, care este pentru noi casa lui Aron Pumnul, dna Consul General a concretizat că proiectul de restaurare a clădirii, asumat de guvernul român și fostul Departament Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, rămâne în atenția statului român, a actualului Minister pentru Românii de Pretutindeni: ”Încercăm să urgentăm aceste demersuri, dar e destul de complicat, apar probleme de ordin juridic. Avem nevoie de multe aprobări. Demersul asistat de Fundația ”Casa Limbii Române”, condusă de dl Vasile Tărâțeanu, a înaintat mult în privința formalităților. Ne bucurăm de susținerea și înțelegerea primarului Oleksii Kaspruk”. Ca o continuare a cuvintelor Consulului General că ”Eminescu ne mângâie toate durerile, ne rezolvă toate divergențele”, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Ilie T. Zegrea a atins câteva întrebări vulnerabile: Cu ce fapte venim la Ziua Poetului Național? Cum ne apărăm limba maternă, asupra căreia iarăși atârnă pericol de moarte? A dat imbold și altor vorbitori gata să-și reverse durerile, deși ne-am convins nu o dată de ineficiența unor asemenea discuții în momentele festive.

La monumentul din centrul orașului duhul eminescian plutea peste valma de figuri fantasmagorice aduse de ”malancarii” moderni, peste alaiul personajelor de poveste pogorâte din străfundurile datinilor românești. De câțiva ani acest extraordinar carnaval se suprapune cu sărbătorirea nașterii lui Eminescu. Astfel colective artistice și oaspeți din România au plăcutul prilej de a fi părtași la două sărbători – una pitorească, exotică, și una ce ni se lipește de inimă, prin care ne manifestăm dragostea şi sentimentele în forma publică de câteva ori pe an și tainic în dialogul ființei interioare cu Eminescu. Însoțiți de cântările corului ”Dragoș Vodă”, și-au redeschis sufletele în fața lui Eminescu primele persoane din conducerea regiunii și orașului – Ion Muntean, președintele Consiliului Regional, guvernatorul Oleksandr Fisciuk, primarul Oleksii Kaspruk. Cu jerbe de flori pentru Poet și un frățesc mesaj pentru bucovinenii din astă parte a venit președintele Consiliului Județean Suceava, dl Gheorghe Fluture, asistat de o minunată formație artistică de la Mălini, baștina lui Nicolae Labiș. Îndrăgostită de frumoasa tradiţie de a veni cu brațe de flori şi inimi curate la Eminescu, dna Eleonora Moldovan a rostit cuvinte de mulţumire pentru demnitarii prezenți, Societatea ”Mihai Eminescu” și celelalte societăți implicate în organizarea sărbătorii, pentru toți românii păstrători de tradiţii, credinţă şi dragoste întru Eminescu.

Eterna tinerețe a Poetului

Suntem lipsiţi de bucuria de a asculta cum îşi citea Eminescu poeziile, dar de Ziua Nașterii Sale, la Cernăuți, poezia eminesciană prinde glas și viață prin vocile copiilor. De mai mulți ani mă bucur de onoarea de a face parte din juriul Concursului de recitare a operei eminesciene, inițiat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, condusă de poetul Ilie Tudor Zegrea. Și de fiecare dată pot mărturisi cu mâna pe inimă că acesta-i unul din cele mai sincere momente din suita manifestărilor consacrate nașterii lui Eminescu. E cel mai sincer pentru că aparține copiilor, celor tineri cu sufletele neîntinate, care încă n-au deprins de la adulți arta prefăcătoriei, nu s-au învățat să simuleze altceva decât ceea ce simt, chiar dacă unii se poticnesc referitor la cunoașterea textului.

La actuala, cea de-a XII-a ediție, însă, n-au existat motive pentru obiecții. Poate datorită faptului că drumul concurenților a fost deschis de poezia ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, scrisă de Mihai Eminescu cu 150 ani în urmă când era adolescent, de vârsta majorității participanților. Recitalul elevului gimnaziului nr. 6, cetățean al României, Marius Nicolae Neagoe, le-a fost de bun augur mai ales celor din categoria I (clasele 5-7). Prin vocile lor Eminescu mereu întinerește, mărturie fiind tendința spre desăvârșire demonstrată ca și la celelalte ediții a tradiţionalului Concurs-recital de versuri ale Marelui Poet, desfăşurat sub egida Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, susținut de Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al ARS, Asociația republicană pedagogico-științifică ”Aron Pumnul”, la care anul acesta au aderat cu daruri de carte prietenii din Suceava – Gabriel Cărăbuș, directorul Bibliotecii județene ”Ioan Sbiera”, scriitoarea Doina Cernica. Contribuţia Consulatului General al României a fost deosebită, Consulul General al României la Cernăuți, dna Eleonora Moldovan pe bună dreptate poate fi numită tutorele acestui concurs. Așa cum și-a anunțat din anii trecuți dorință, Excelența sa a făcut totul ca aceşti copii să simtă susţinerea statului român. Toți participanții, indiferent de clasament, au fost răsplătiți cu demnitate. Încă înainte de bilanțul juriului, dna Eleonora Moldovan a anunțat că toți participanții vor primi din partea Consulatului premii bănești a câte 300 grivne și locuri de odihnă la mare, în cadrul proiectului ARC. Într-adevăr, toți concurenții au meritat înalta atenție, impresionând prin buna pregătire un juriu exigent din care au făcut parte consulul Aurelian Rugină, poeții Vasile Tărâțeanu și Simion Gociu, criticul literar Ștefan Broască, reprezentanta Departamentului Învățământ și știință Olga Ostafi, dr. Gabriel Cărăbuș. Un cuvânt aparte de laudă merită profesorii de limba și literatura română, mai ales cei din Herța, care au făcut o selecție la etapa raională.

Recunoștința organizatorilor a fost îndreptată asupra gazdelor, Gimnaziul nr.6, directorul Ion Ignat având prilejul pe parcursul deja a 12 ani să deschidă ușile în fața acestei prestigioase competiţii. Ascultând cu inima încărcată de melosul versurilor recitalul, eram cuprinsă de sentimente de bucurie și de durere. Pe de o parte tot mai alarmant simțim apropierea pericolului scoaterii limbii române din școli, implicit și a studierii operei eminesciene, iar pe de alta ne înseninează gândul că avem copii atât de talentați și profesori care le dezvoltă harul creator, orientându-i pe făgașul asimilării valorilor naționale veritabile. Acest moment a fost menționat cu vădită bucurie de poetul Mircea Lutic, care a apreciat evoluţia în profunzime a Concursului, i-a menționat pe profesori pentru selecția poeziilor. Noi accentuăm că toți participanții s-au întors acasă învingători, cu aceleași plicuri, înmânate de Consulul General Eleonora Moldovan şi ministru consilier Ionel Ivan, care au contribuit financiar (câțiva cu plicuri și de la poetul Arcadie Opaiț, reapărut pe arenă cu premiile familiei sale), seturi de cărți de la sucevenii Gabriel Cărăbuș și Doina Cernica, de la directoarea editurii ”Alexandru cel Bun”, dna Alexandrina Cernov, iar diplomele au fost repartizate astfel: locul I – Tatiana Govornean (Gimnaziul nr.6, cl. 6-a, prof. Ancuța Bâcu), Caterina Magas (C.I.E. Buda Mare, Herța, cl. 8-a, prof. Vera Gherman), Andrei Scripcar (ȘM nr.10, Cernăuți, prof. Rodica Bucaciuc); locul II – Victor Abutnariță (C.I.E. Târnauca, Herța, cl. 7-a, prof. Viorica M. Pantea), Maria Velea (ȘM Ciudei, Storojineț, prof. Mariana Meglei), Grigore Sârbu (C.I.E. Godinești, Herța, cl. 10-a, prof. Nelea Slanina), Dumitru Ungureanu (Gimnaziul nr.6, cl. 10-a, prof. Doina Colesnicov); locul III – Mariana Opaeț (Liceul ”Mihai Eminescu”, Carapciu, cl. 7-a, prof. Elena Cârciu), Maria Grozavu (ȘM nr.1 Ciudei, cl. 7-a, prof. Mariana Meglei), Maria și Constantin Costaș (ȘMI nr.13, Cernăuți, cl. 9-a, cl. 5-a, prof. Nicolae Costaș), Catalina Pavlenco (ȘM Voloca, Hliboca, cl. 11-a, prof. Nicolae Mintencu). La un bun nivel s-au prezentat elevii distinși cu diplome de participare – Elena Prostebi, ȘMI nr.13, Dana Luchian, C.I.E. Stroești, Natalia Vicovan, ȘMI nr.17 (Cernăuți), Dorița Guzun, Liceul raional Noua Suliță, Diana Rusnac, ȘM nr.10 (Cernăuți). Cu diplome speciale ale juriului au fost menționați participanții în afara concursului, copii din satul ucrainizat Colincăuți – Evelina Banar și Bogdan Oroșan (prof. Tatiana Ungurean), precum și Nicolae Plantus din Oprișeni. Toți trei s-au prezentat chiar mai presus de cerințele concursului. Am avut surpriza întâlnirii cu laureatul permanent al edițiilor precedente Vlad Grişco (Gimnaziul nr.6, prof. Doina Colesnicov).

Surpriza cea mare a venit din partea echipei diplomatice, care și-a dat ”concursul” cu un recital trepidant de credință Patriei române și lui Eminescu. Excelența sa Eleonora Moldovan s-a exprimat că e o binecuvântare de a fi înconjurată de asemenea copii și o comunitate atât de strâns legată de destinul lui Eminescu, ministrul consilier Ionel Ivan a rămas cu impresia că participanții la recital sunt instruiți la o școală de artă, propunând și un concurs a liricii eminesciene în traducere ucraineană. Consulul Aurelian Rugină a evocat salutul lui Eminescu ”Trăiască nația!”, amintind de prima sa participare la manifestări similare în sudul Basarabiei, iar colegul său Edmond Neagoe, tatăl talentatului declamator Darius Neagoe, a evidențiat importanța cunoașterii lui Eminescu ca personalitate deplină de către tânăra generație.

În căutarea cuvântului ce exprimă adevărul

Recitalul celor tineri numai bine ne-a pregătit starea sufletească pentru dezbaterea subiectului ”Eminescu, poet al ființei”, propus la ”masa rotundă”, desfășurată la sediul Societății pentru Cultura Românească ”Mihai Eminescu”, sub egida Catedrei de Filologie Română și Clasică. Coordonată de dr. doc. Lora Bostan, susținută armonios de studenții Catedrei, discuția în profunzime despre ce înseamnă pentru noi Eminescu și perioada cernăuțeană în care s-a format nu doar ca Poet, i-a profilat chipul de tutore spiritual, de stea călăuzitoare, la temă răsunând și versurile ”Criticilor mei”, recitate de Cristina Tărâțeanu. La dezbateri au participat profesori de la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, Aurel Buzincu, Dorel Fânaru, directorul Bibliotecii ”Ioan Sbiera”, redactorul-șef al revistei ”Glasul Bucovinei”, Alexandrina Cernov ș.a. Mândri români, în frunte cu interpretul Călin Brătianu, ”deloc străini, c-au venit de la Mălini”, au cântat despre Ștefan cel Mare și despre ”viața ce trece ca roua”, de-ar fi lăcrimat de bucurie și Eminescu. Însera de-a binelea când grupul vocal studențesc a dat glas răscolitoarea melodii ”Seara pe deal”, iar domnișoara Iana Hergheligiu din Herța ne-a fascinat cu artistica-i dezvăluire a ”Confesiunii” eminesciene.

Ancorați în melancolia melosului eminescian

Într-un apus melancolic de soare, s-a revărsat melosul versului eminescian la seara de romanțe în incinta Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, amfitrion președintele Vasile Tărâțeanu, ajutat de colegii săi. O seară sentimentală, cu multă lumină, dor și dragoste românească, dăruită de talentele ce-și sorb vigoare din miracolul Luceafărului. Mărturii de dragoste prin cântec ne-au relevat coriștii Bisericii Trei Ierarhi din Ciudei, cu solista Diana Velea, înălțând duhovnicește ”Rugăciunea” Poetului. ”Fetele din Bucovina” ne-au făcut să suspinăm visător după rândunelele ce se duc, profesoara de la Liceul de Arte, una din cele mai strălucite voci, Maria Dovghei, a aprofundat nostalgiile cu romanțele ”O, rămâi” și ”De ce nu-mi vii”, Gică Puiu a interpretat în premieră ”O, mamă”, iar consacrata folkistă Carolina Jitaru ne-a satisfăcut dorința de a o asculta cu irepetabila-i ”Glossă”. O frumoasă revelație ne-a venit din partea tinerei Mirabela Plevan cu ”Somnoroase păsărele” pe muzica lui Tudor Flondor. N-au lipsit cu daruri muzicale binecunoscutul interpret de romanțe Gheorghe Posteucă, primăreasa din Mahala Elena Nandriș, care îndeosebi a cucerit inima oaspeților din Târgoviște, membri ai Asociației ”La noi acasă”. În această seară a ieșit la iveală că mai sunt primari care cântă – dl Silviu Pomoran din județul Alba. Statornic lângă datini, el ne-a fermecat și cu vocea, și cu vechimea-i formidabilă la postul de primar. Alexandru Tărâțeanu, acompaniat de colegul Paul Bâhlea de la Universitatea ”George Enescu” din Iași, a făcut să vibreze ceasul de taină în cele mai sensibile cămări ale inimii, finalizând cu oda consacrată lui Eminescu de regretatul cuplu Doina și Ion Aldea Teodorovici. Că mai avem ”un singur dor” ne-au melancolizat ”Fetele din Bucovina” – atât de duios încât l-au însuflețit și pe poetul Mircea Lutic să-și repete debutul de la sărbătorile precedente de cântăreț al propriilor versuri. Astfel, după cum ne-a complimentat Excelența sa Eleonora Moldovan, românii din Cernăuți își sărbătoresc cu demnitate fiecare zi din calendarul național – din bună dimineață și până la despărțirea cu noapte bună. Ne mai rămâne datoria de conștiință să fim buni români și în zilele lucrătoare.

Maria TOACĂ