Atestată documentar la 15 iunie 1431, pe timpul domniei
lui Alexandru cel Bun, Crasna este o veche localitate de răzeşi. Prevestitori ai unor
vremi peste care tronează demnitatea naţională, dincolo de dramaticele
evenimente ce au zguduit din talpă acest leagăn al românităţii, crăsnenii au rămas tari în credinţă şi
aspiraţii, zidindu-şi sufletele în tezaurul spiritual al neamului. Deşi tăvălugul timpului a fost nemilos, nu a putut schimba sufletul românului, crăsnenii servind idealului naţional cu trup şi
suflet.
Situată la o zvârlitură de băţ de Putna lui Ştefan cel Mare, dar despărţită printr-un gard de sârmă ghimpată, străjuită de datini, legende şi credinţe, Crasna a fost şi rămâne o pepinieră a culturii româneşti, unde s-au păstrat nealterate obiceiurile şi datinile, dragostea de grai şi neam.
În 1792, boierul Alexandru Ilschi a zidit în această pitorească localitate din pridvorul carpatin o bisericuţă din piatră, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Iar peste ani, biserica a devenit neîncăpătoare şi prin osârdia părintelui Vasile Paulencu, în aprilie 1989, a fost pusă temelia unui nou lăcaş de închinare, în stil brâncovenesc, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. La 14 octombrie 1991, în ziua înălţătorului praznic biserica a fost sfinţită, iar evlavia românilor crăsneni a fost binecuvântată de Dumnezeu cu o Icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul. Icoana a fost pictată în anii’ 50 ai secolului trecut de către artistul plastic rus Smirnov pentru Istrate Andronic, dăruită apoi familiei lui Mihai Mitric din Crasna, care a păstrat-o cu sfinţenie, alături de alte vestigii sacre ale credinţei străbune. După „eliberarea” Bucovinei şi prigonirea bisericii şi a credincioşilor, icoanele au fost tăinuite, iar deţinătorii lor au plecat la ceruri, lăsându-le moştenire urmaşilor care le-au păstrat. Abia prin anul 1995, în Ajunul intrării Domnului în Ierusalim, adică de Florii, nora regretatului Mihai Mitric, a observat o lacrimă pe chipul Maicii Domnului. Miracolul s-a repetat şi familia Mitric a dăruit bisericii locale icoana ce izvora mir.
De altfel, alături de cele două Biserici, în curte se mai află o veche căsuţă din lemn, fosta casă parohială, în prezent Muzeul „Mihai Eminescu” ce necesită renovare şi care găzduieşte documente referitoare la trecerea prin Crasna, în drum spre Putna, în august 1871, a Poetului Mihai Eminescu, care a participat la serbarea a 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii. Mihai Eminescu şi Vasile Morariu au rămas peste noapte la preotul Samuil Piotrovschi, fost paroh la Crasna, iar soţia lui, preoteasa Eufrosinia Petrescu, le-a copt un car de colaci pentru serbarea de la Putna.
La Crasna, aidoma
unui sacru legământ, sufletul românului
se înalţă prin credinţă şi iubire, prin tradiţii, portul popular şi datini, care
au fost şi rămân pentru românul străin în Ţara lui un veritabil reper naţional de vibraţie
românească.
Acest neam blând şi evlavios, dar curajos, veghează amintirea strămoşilor, păstrează vie conştiinţa de Neam şi iubirea de Ţară, dragostea de cele sfinte. Aici, în leagănul dumnezeirii, la Crasna, unde întruparea sacralităţii se contopeşte cu cea a iubirii de neam, de tradiţii, unde cântările divine se înalţă cu mirul tămâii, iar picăturile de ceară plâng cu lacrimile Maicii Domnului, Dumnezeu, coborând lumina şi harul divin peste înstrăinata Bucovină, i-a dat românului suflet ca să dăinuiască prin credinţă,
De Iordan, am luat tămăduire sufletească şi trupească, închinându-ne, la Icoana Făcătoare de Minuni, fiind prezenţi la înălţătorul praznic împreună cu distinşii diplomaţi români – Ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al Consulului General al României la Cernăuţi, şi soţia sa, Mioara, lectorul universitar Lora Bostan, doctor în filologie, răspunzând invitaţiei protoiereului Vasile Paulencu, parohul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”.
Şi în acest an sărbătoarea Bobotezei le-a
adus credincioşilor din Crasna dublu
motiv de bucurie: Sfinţirea Apei şi sărbătorirea zilei de naştere a părintelui
Vasile Paulencu. A fost o zi deosebită,
de o divină înălţare sufletească, prin rugăciunile închinate împărtăşindu-ne cu
cele sacre. În finalul Sfintei Liturghii,
înconjurat de un sobor de alese feţe bisericeşti, călugări de la Voievodala
Mănăstire Putna, preacucernicul Vasile Paulencu a săvârşit Sfinţirea cea Mare a
Apei, în cuvintele de învăţătură, referindu-se la semnificaţiile duhovniceşti
ale slăvitului praznic, specificând că Boboteaza e una dintre sărbătorile importante ale
creştinilor ce simbolizează Botezul lui Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani,
în apa Iordanului, că în această zi, se sfinţesc apele din fântâni, din
izvorul credinţei, a binecuvântat
credincioşii, stropindu-i cu Apă Sfinţită. Cei mai de frunte gospodari şi
gospodine, tineri şi copii, îmbrăcaţi în frumoase si veritabile straie din lada
cu zestre a strămoşilor, însoţiţi de primarul Gheorghe Micailu şi de directorul
Gimnaziului din Crasna, Ştefan Mitric, deputat în Consiliul Regional Cernăuţi,
au fost prezenţi la praznicul Bobotezei cu
un florilegiu de sincere urări de sănătate şi prosperitate, adresate
preacucernicului lor duhovnic.
Înnobilator a fost şi mesajul de felicitare al distinsului
diplomat român, Ministrului consilier Ionel Ivan, cu ocazia Bobotezei, dar şi
cu ocazia zilei de naştere, adresându-i mulţumiri părintelui paroh Vasile
Paulencu pentru invitaţie şi oferindu-i un dar simbolic din partea sa şi a
soţiei Mioara. Cordialele felicitări în acea zi de sărbătoare au fost adresate
şi locuitorilor orăşelului Crasna, vorbitori, păstrători şi perpetuatori ai
limbii române, ale tradiţiilor strămoşeşti, portului popular naţional. De altfel, dl Ministru
consilier Ionel Ivan a avut prilejul să
discute, pentru a doua oară în decurs de
o săptămână, cu crăsneni, demni urmaşi
ai lui Ştefan cel Mare , după ce anterior participase la Festivalul „Malăncii”
din Crasna, alături de Excelenţa Sa, Eleonora Moldovan, Consulul General al
României la Cernăuţi, de autorităţi, de dl Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului
Judeţean Suceava. De asemenea, diplomatul român a avut discuţii cu primarul or.
Crasna Gheorghe Micailu şi cu directorul
Gimnaziului cu limba română de predare, Ştefan Mitric.
Mulţumindu-i din suflet dl Ministru consilier Ionel Ivan, preacucernicul Vasile Paulencu a conştientizat că prezenţa distinsului diplomat român e o sărbătoare pentru românii din acest colţ mioritic de Ţară.
Dincolo de orice, la Crasna, sufletul românului înstrăinat
de Ţară se înalţă prin credinţă şi iubire. La agapa creştină, în sala de
trapeză, tinerii au dat viaţă prin cântec înălţătoarelor ode „Când era să moară
Ştefan”, „Casa părintească nu se vinde”, „De la Cernăuţi la vale s-a făcut o
trecătoare” prin care vocile bravilor români din Crasna au răzbătut până la
Mănăstirea Putna, ca să-l scoale şi pe Ştefan din mormânt.
Felicia NICHITA-TOMA
Foto şi VIDEO: „Zorile Bucovinei”