DE CE AR TREBUI SĂ NE PUNĂ ÎN GARDĂ OPTIMIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Când Dumnezeu te are drag

Și te ia-n paza milei sfinte,

Ca arme de-a lupta-nainte

Nu-ți dă nici pietre, nici ciomag –

Când Dumnezeu te are drag,

Îți dă pricepere  și minte

(din Mahabharata, traducere de George Coșbuc)

Deocamdată nimeni nu-şi dă seama cum se va realiza şi ce beneficii ne vor aduce reformele învăţământului mediu general, propuse de ministerul de resort. Schimbările prevăd reducerea disciplinelor obligatorii în clasele superioare de la 22 la 9 obiecte. Aceasta se va face cu scopul de a acorda prioritate reprofilării învăţământului, în corespundere cu resursele proprii şi posibilităţile fiecărei şcoli. Astfel, renunţând la universalitatea instruirii, aşezămintele de învăţământ mediu general vor avea dreptul să-şi aleagă de sine stătător profilul. În programa pentru clasele superioare, obiectele vor fi integrate. Bunăoară, elevii vor primi cunoştinţe generale la biologie, geografie, astronomie, fizică, chimie, ecologie, în cadrul unei discipline integrate – Omul şi Natura.

Schimbările propuse par a fi raționale și binevenite. Însă ar trebui să ne pună în gardă faptul că, în procesul acestor reformări, nu s-a ţinut cont de interesele şcolilor cu limba de predare a minorităţilor naţionale, aşa cum sunt şcolile în care învață copiii românilor din ținutul nostru. Lecțiile de limba şi literatura română, care nici până acum nu se bucurau de atenţia cuvenită, dispar din programă de studiu în clasele superioare ca obiecte obligatorii.

În acest context, amintim că Ungaria şi-a exprimat protestul în legătură cu încălcarea drepturilor lingvistice ale minorității maghiare din Ucraina, unde locuiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari, majoritatea dintre ei în regiunea Transcarpatia. Îndeosebi, Ministrul de externe al Ungariei Péter Szíjjártó și-a exprimat îngrijorarea și a criticat noul proiect de lege cu privire la limba de stat în Ucraina. Într-un interviu acordat publicației ucrainene „Kommersant", el a declarat că, în cazul în care legea "Cu privire la limba de stat" va fi adoptată, Ungaria o va discuta la nivelul Uniunii Europene. Exprimându-și speranța că proiectul de lege privind statutul limbii ucrainene nu va fi aprobat la Kyiv, ministrul a accentuat: "Aceasta nu este o problemă internă, dar o chestiune a cărei importanță depășește cu mult Ucraina. Noi trebuie să protejăm minoritățile și să aplicăm standardele europene, în special pentru Ucraina".

Reacția demnitarului din Ungaria mă duce cu gândul la vorba unor conaționali că ar trebui să fim și noi măcar un piculeț maghiari. Nu mi-am dorit nicicând să fac parte din alt neam, oricât de falnic și de puternic ar fi. Dar n-ar strica să luptăm și noi pentru drepturile naționale cu tenacitatea și solidaritatea de care dau dovadă etnicii maghiari din Ucraina. Noi, însă, ne-am deprins să abordăm alt comportament: când suntem loviți în ceea ce avem mai sfânt, întindem și al doilea obraz, ne vărsăm amarul în cântec, dansăm cu foc chiar dacă sufletul plânge. Nu știu dacă maghiarii din Transcarpatia au atâtea festivaluri, organizează atâtea sărbători naționale. Cu toate acestea, ei n-au făcut nici un pas înapoi în privința limbii materne, n-au pierdut nici o școală, deși sunt de aproape două ori mai puțini la număr decât românii din regiunea Cernăuți.

Ne mai vibrează în suflete ecoul sărbătorii eminesciene din această iarnă, cu o suită de manifestări diverse și nemaipomenit de bogate în conținut. Ca nicicând altă dată, în centrul evenimentelor s-au aflat adolescenții, copii de diverse vârste. Ce viitor au ei în față, vor vorbi și peste decenii limba Poetului pe care îl recită cu atâta dragoste și însuflețire tinerească?

Maria TOACĂ

În imagini: tineri români la recitalul de poezie eminesciană