06 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LIMBA NOASTRĂ-I O COMOARĂ

22 februarie 2017 р. | Categorie: Limba noastră cea română

La Cernăuţi, în incinta Palatului „Tineretul Bucovinei” a fost sărbătorită Ziua Internațională a Limbii Materne. Manifestarea, dedicată  Zilei Limbii Materne,  a fost organizată de Departamentul Învățământ și Știință a Administrației Regionale de Stat Cernăuți, cu participarea celor mai talentaţi elevi de la şcolile de cultură generală din ţinut, la ea fiind prezentă, cu un mesaj de salut, şi dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi.
Cei mai talentați elevi au recitat, cântat și dansat în cinstea limbii materne.

Talentaţii şi sârguincioşii elevi de la Liceul "Mihai Eminescu" din Carapciu, raionul Hliboca, au recitat versuri din opera Poetului Mihai Eminescu, prezentând şi un dans tradițional românesc bucovinean. Pentru studierea, promovarea limbii și literaturii române în cadrul unor concursuri regionale și naționale, tinerele Ana Maria Calancea și Maria Augusta Avdochimova au  fost desemnate cu diplome de Oxana Paliiciuk, şefa Departamentului Învățământ şi Ştiinţă a ARS.

Consulatul General al României la Cernăuți, în persoana dnei Eleonora Moldovan, Consulul General, a oferit cărți și premii elevilor de la școlile cu limba română de predare din regiunea Cernăuți, Excelenţa Sa reamintindu-le  tinerilor gândurile din versurile poetului român Alexei Mateevici, dedicate limbii materne   - „Limba noastră”.

Poezia „Limba noastră”, scrisă de Alexei Mateevici (1888-1917) la Congresul Scriitorilor din Basarabia, când s-a hotărât trecerea la alfabetul latin, este un elogiu adus Limbii Române şi un îndemn pentru preţuirea ei. Din 1994, o parte din poezie a fost aleasă ca Imn naţional al Republicii Moldova.

Limba noastră (imn)

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.

Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Diana TOMA