CA FĂT-FRUMOS DIN LACRIMA DORURULUI, A SOSIT LA OPRIŞENI MĂRŢIŞORUL

N-a mai avut Făurarul puteri să-și mențină drepturile în ultimele sale zile pe moșia Oprișenilor. L-a dat gata, răsturnându-l de pe tronu-i de gheață Mărțișorul, grăbit să se instaureze triumfător pe tot întinsul românesc al Bucovinei. Poetic, am putea spune că s-a trezit din somnul iernii, ca voinicul din poveste. Însă, în realitate, totdeauna e cu noi acest simbol care ne definește identitatea, ne face să ne recunoaștem oriunde pe pământ ca neam unic de același sânge și aceeași limbă. Doar în cele mai cumplite ierni, nu ne părăsește speranța că va veni și-o primăvară, că va răsări soarele și în inimile noastre. Iar Mărțișorul, pentru românii sfârtecați de imperii e cel mai duios mângâietor din multele balsamuri date de la Dumnezeu pentru durerile de suflet.

Mare și bogată a fost Duminica Mărțișorului la Oprișeni, înnobilată de comori folclorice ale românilor din întregul raion Hliboca. Părea că și ghimpii de la vamă au înflorit cu ghiocei, că tot ce desparte neamul s-a împletit în firele albe-roșii… Pe primarul Oprișenilor, Nicolae Popovici, gazda primitoare a celei de-a cincea ediție a festivalului raional, l-am găsit în apogeul emoțiilor, copleșit de grija de a-i primi pe toți oaspeții – artiști și spectatori – cu brațele deschise. N-a mai știut de astâmpăr, de când a preluat firele sărbătorii de la colegul său Gheorghe Lutic, primarul din Iordănești. S-a mai liniștit, auzind cuvintele de mulțumire și admirație pentru buna reușită din partea onoraților oaspeți – Consulul General al României la Cernăuți, dna Eleonora Moldovan, președintele Consiliului Regional, Ion Muntean (fiul Oprișenilor), deputatul poporului Grigore Timiș (sponsorul general al actualei ediții a festivalului), Vitalie Colomieț, adjunct al șefului Administrației Raionale de Stat Hliboca, sosit cu frumoasa urare că ”numai tradițiile ne unesc, ne fac să înțelegem că suntem un popor, un neam…”, Olena Repina, șefa secției raionale de cultură, opreșeneanul Vasile Bâcu, președintele Societății ”Mihai Eminescu”, Nicolae Bodnariuc, directorul școlii din localitate.

Mesajele invitaților de onoare, ca și mărțișoarele muzicale, s-au împletit în firele miraculoase ale legendei, Excelența sa Eleonora Moldovan sensibilizând că această străbună tradiție îi unește pe români și ucraineni, așa cum e specific acelor locuri: ”Simbolul Mărțișorului este la mare cinste în România și comunitățile românești de pretutindeni, e înscris pe lista tradițiilor protejate de UNESCO. Mulțumesc copiilor care ne-au adus astăzi atâtea bucurii, vă mulțumesc că n-ați uitat de tradiția case, a mamei, că prin rugăciunea părinților putem să mergem mai departe…”.

Ca să ne simțim români frumoși și mândri anul întreg, o zi rotundă s-a tors din caierul de aur al tezaurului popular. În rol de gazde, cinstea de a începe legenda Mărțișorului le-au revenit colectivului folcloric ”Datina”, cu solista Maria Romaniuc (conducătoarea ansamblului și moderatoarea spectacolului) și orchestrei ”Mugurel”, condusă de Maftei Nimigean. Ghiocelul din poveste l-au adus soții Gheorghe și Valentina Plantus - pe fiul Iliuță, alți doi copii ai lor, Nicolae și Nicoleta, cântând la vioară. Ca întotdeauna au strălucit volocenii cu orchestra ”Trandafir” al lui Ion Botnar, cu grațioasele dansatoare ale maestrului Ion Cogan, cu un solist mare și altul mic – Nicolae Mintencu și Marius Ursuleac. Vecinii lor din Hrușăuți membrii corului ”Codrii Cosminului” (dirijor Gheorghe Sadovei), au scos în față un solist de elită, Marin Mintencu revelând cu diapazonul fascinant al vocii eterna primăvară. Un mare bravo (îndeosebi pentru costumele autentice) merită vrednicii mesageri al Mărțișorului, ansamblul de mici/voinici dansatori ”Mugurel” de la casa de cultură din Cupca (coregraf Maria Michitiuc) și cele două colective coregrafice din Iordănești ale talentatei, ingenioasei Zoe Lutic.

Au dantelat gingașele mărțișoare în cununa festivalului ansamblul de dansuri și orchestra Casei raionale de cultură (conducători Cristina Pantea și Valentin Opaeț, solistă Alisa Bojescu), ”Șoimii” lui Vitalie Gabor din Ceahor, ”Curcubeul” fetelor din Corcești, grupul vocal din Dimca, mărturisitor al eternității eminesciene, ”Liliacul” lui Dumitru Răileanu din Tereblecea, amintind de veșnicia graiului matern, frumoasele purtătoare a straiului popular din Suceveni, mândrii bărbați de pe Valea Siretului, Carapciu, în frunte cu Mircea Ioneț, ”Legenda” din Sinăuții de Sus (conducător Miroslav Stășescu) și agerii dansatori din Stănești, îndrumați de Domnica Șova. Tineri dansatori din Tărășeni (coregraf Mihai Șodrângă) au adus în dar Mărțișorului o ”Bătută”, fragede voci din Cerepcăuți au cântat românește ”Ciobănașul”. Nevestele vesele de la clubul din Slobozia, cu-n potpuriu vioi, au ridicat buna dispoziție. Așa s-a încheiat pe nota zece alaiul Mărțișorului, deschizându-i-se drumul de la Oprișeni spre Cernăuți.

Maria TOACĂ