28 mai 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

UN MĂRŢIŞOR, ÎMPLETIT DIN DRAGOSTE ŞI DOR – DE LA DIPLOMAŢII ROMÂNI DE LA CERNĂUŢI

2 martie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Un fulg de iubire, un gând cristalin ca lacrima primăverii, o speranţă ascunsă în tainiţele inimii – ne-au dăruit la 1 Martie, prin cele două fire ale Mărţişorului – alb şi roşu,  împletite din puritate şi dăinuire, excepţionalii diplomaţi de la Consulatul General al României la Cernăuţi, organizând, în parteneriat cu „Muzeul Bucovinei" din Suceava (director Constantin-Emil Ursu), tradiţionala Sărbătoare a Mărţişorului.

 Deşi în prima zi a lui martie  românii din întreaga lume celebrează „Mărţişorul” –triumful primăverii asupra iernii, simbolul reînnoirii timpului, al renaşterii naturii şi speranţelor, dăruit cu dragoste pentru a ne aduce noroc la începutul anotimpului încărcat  de vis şi miracol, manifestarea de la Consulatul General al României la Cernăuţi  s-a desfăşurat sub semnul Datinii Străbune, inima Mărţişorului bătând pentru românii înstrăinaţi cu mai mult dor de Ţară şi iubire de Neam.

Gazda sărbătorii, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi,  a  specificat simbolul  şi importanţa Mărţişorului pentru poporul român, accentuând că e şi simbolul bunăstării,  victoriei primăverii asupra iernii, ceea ce simbolizează lupta între rău şi bine, lupta omului cu problemele de zi cu zi. Cu această ocazie, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi,  ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române, consulul Aurelian Rugină, împreună cu lideri ai societăţilor cultural-naţionale din ţinut şi oaspeţi dragi din România, au „redescoperit” simbolul legendelor Mărţişorului.

La rândul său, Dna Violeta Enea, şefă de secţie la “Muzeul Bucovinei” din Suceava,  a prezentat expoziția „Sărbătorile de primăvară la români”, alcătuită din  lucrări şi obiecte,  confecţionate de elevi la atelierele de creaţie din cadrul Muzeului Satului, pe baza poveştilor sărbătorilor de primăvară, dezvăluind simbolul şi importanţa legendelor Mărțișorului și a tradiţiilor  românilor din sudul Bucovinei ce ţin de marcarea acestui frumos şi vesel anotimp ce ne dăruieşte soare în suflet şi bucurii.

 De altfel, dna Violeta Enea ne-a amintit că, conform legendei despre Baba Dochia, anume de ea ţine simbolul Mărţişorului, şnurul cu firul de lână, pe care l-a tors stând pe un munte şi păscând caprele, era format din 2 fire – alb şi negru – antiteza între întuneric şi lumină, între zi şi noapte, între viaţă şi moarte. În sec. XIX firul negru s-a transformat în fir roşu. Puterea culorii roşii ce ne apără de deochi, simbolizează viaţa, înlocuieşte acel fir negru şi astfel s-a instituit acel obicei  de a confecţia Mărţişorul, împletit din fir alb şi roşu. Iar mamele, pentru a avea sănătate de-a lungul anului, pentru a-şi proteja copiii, erau cele care îl confecţionau şi la 1 Martie îl legau la mâna sau în jurul gâtului copiilor. În sec. XIX apare şi bănuţul ce se lega de  şnur, ca simbol al tăriei, al luminii, mai puţin al bogăţiei. După o anumită perioadă, în dependenţă de zona etnografică – 9-12 zile, când înfloreau copaci, arbuşti, oamenii purtau acest şnur, iar apoi legau Mărţişorul de crengile unui copac.

Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur, de care este prins un mic obiect, este relevată şi în alte legende. Deci, se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul, vărsându-şi astfel sângele pe zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii. În general, mai mult femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

La finele fascinantului „Mărţişor”, diplomaţii de la Consulatul General al României la Cernăuţi şi reprezentanţii Ligii tineretului român „Junimea” au dăruit tuturor celor prezenţi Mărţişoare, continuând frumosul gest, înmânarea simbolului primăverii, pe fosta stradă Iancu Flondor, în prezent  Kobyleanska, din centrul nostru regional.

Diana TOMA