„DOUĂ CULORI LA UN LOC, SĂ NE-ADUCĂ MULT NOROC” – CÂNTAREA MĂRŢIŞORULUI LA CERNĂUŢI

După un regal artistic de o săptămână prin tot ţinutul, Mărţişorul, odorul nostru drag, cântat şi răsfăţat în strălucirea celor mai sensibile podoabe ale sufletului românesc, a poposit triumfător la Cernăuţi. Duminica de 5 martie a încununat gala frumoasei tradiţii a neamului, încât putem spune că cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului „Mărţişor”, organizat pe tot parcursul anilor de Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, a pus cireaşa pe tortul festiv al primăverii.

Aceste momente lăudabile pentru comunitatea noastră au fost reliefate de Excelenţa sa Eleonora Moldovan, Consulatul General al României la Cernăuţi, prezent in corpore, manifestându-se ca principalul susţinător al sărbătorii. În mesajul dnei Consul General, în miresmele florilor aduse în scenă de adjunctul şefului misiunii diplomatice, ministrul consilier Ionel Ivan, au vibrat sentimente de bucurie şi fericire pentru perenitatea tradiţiilor româneşte pe acest meleag. Doamna Eleonora Moldovan s-a referit îndeosebi la vibraţia Mărţişorului în sufletele noastre, mulţumind tuturor care au făcut ca acest sfânt fior să fie cât mai profund. Preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, a primit mulţumiri pentru îndemnul caritabil către spectatori de a-l ajuta pe românul Vasile Costachi din satul herţean Lunca, rănit pe frontul din estul Ucrainei, care a suferit o operaţie serioasă şi are nevoie de reabilitare. Exemplu în această privinţă a manifestat însăşi dna Consul General, care l-a vizitat pe combatant, urmând legea biblică că doar „dăruind veţi putea dăinui şi înflori”.

Prezenţa naţională, continuitatea valorilor identitare, dreptul la demnitate şi respect în rândul altor popoare, dar mai ales faptul că pe acest meleag românii rezistă aidoma Mărţişorului, în pofida vânturilor protivnice ce tot încearcă să ne doboare, a demonstrat-o revărsarea de talente din trei teritorii româneşti - o sfântă treime ce a înălţat Cântarea Mărţişorului. Nu voi respecta consecutivitatea scenariului prezentat vioi/primăvăratic de neschimbatul tandem – gimnaziştii Nicoleta Petriuc şi Igor Costea, ci mă voi referi, mai întâi, la mesagerii de autentică valoare, care ne fac cinste oriunde în lume. Ansamblul coregrafic „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, odrăslit cu rafinat simţ artistic de doamnele Larisa Popescu şi Natalia Balan, şi-a etalat încă o dată meritul de a sta în fruntea dansatorilor. Şi compoziţia coregrafico-filozofică despre veşnicia iei, cu momentul eminescian (un intermediu al profesorului Dorin Misichevici din Budineţ), s-a integrat armonios în suita dansatorilor. De la izvoarele străbune pornesc şi „Ciudeienii”, desigur, din Ciudei, şi grupul coregrafic „Plai Bucovinean” din Carapciu, lansat de tânăra mergătoare pe cărarea frumosului Ionela Amari şi profesoara Elena Tovarniţchi. Când a ieşit cu cele patru anotimpuri ansamblul „Busuioc” al Şcolii de dans popular din Dinăuţi, conduse de Serghei Reabco, de la iureşul dansurilor au început să cadă până şi panourile de pe pereţi. Se îndârjeşte să crească, să se întărească „Opincuţa” de la Roşa-Stâncă. Iar cei deja bine crescuţi, copiii „Izvoraşului” din Ropcea, ne-au dăruit ciripitul păsărilor, vrăji şi descântece cu care chemau bunicii, când erau de seama lor, primăvara. Conducătoarea acestor irepetabili mesageri ai folclorului, Victoria Costinean, a primit o diplomă din partea Consiliului Regional. Prezent la sărbătoare, dl Mihai Gherman a înmânat asemenea distincţii din partea puterii reprezentative şi altor colective – „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, „Şoimii” din Ceahor, „Datina” şi orchestra de muzică populară din Oprişeni.

Mărgăritare în diadema Mărţişorului au adăugat soliştii de cea mai înaltă probă: Nicolae Mintencu, doinind povestea primăverii sale, acompaniat la nai de tânărul Ionel Nichita; maestrul dirijor Dumitru Caulea, care a interpretat o răscolitoare piesă despre durerea bărbaţilor, debutând şi cu o melodie italiană, în duet cu Alexandra Kuzik; Ana Maria Calancea – tot mai desăvârşită în arta interpretării; Cristina Garabagiu din Mahala. De la Colegiul „Mihai Eminescu” din Buzău a sosit o delegaţie în virtutea unui proiect cu Gimnaziul nr. 6 din Cernăuţi şi Şcoala de elită nr. 20 din Kyiv. Buzăul a etalat un solist pe potriva sărbătorii – Alex Cristian Baciu, iar din capitala Ucrainei a cântat Katerina Kovalciuk. Farmecul artei instrumentale a fost dezvălui, la acordeon, de tânărul Vasile Cerchez de la Roşa, iar al celei corale – de formaţia populară „Dragoş Vodă”, care a scos în lume un nou cântec („Ionel, băiat frumos”), auzit de Gică Puiu la Voloca. „Fetele din Bucovina” au cântat, luându-şi de ajutor şi vocile bărbăteşti ale corului, dirijat atât de virtuos de Dumitru Caulea; aprinse aplauze au cules „Şoimii” din Ceahor, care se ţin de tradiţiile româneşti. Dintr-o parte a Moldovei, de la Dorohoi, ne-au salutat, frăţeşte şi muzical, prietenul basarabenilor şi bucovinenilor, Vasile Adăscăliţă, împreună cu folkistul Vasile Tănase şi ansamblul „Hudeşteanca”, bogat în solişti, dansatori, instrumentişti virtuoşi. Din altă parte a Moldovei ne-au prins la inimă mărţişoare muzicale formaţia etno-folclorică „Frunze de dor” din Briceni, unde cultura este dirijată de măhăleanul Ilie Zahariiciuc. Nu ne lasă să-i uităm, împrospătându-ne atmosfera sărbătorilor, purtătorii de comori folclorice de la Liceul „Ion Nistor” din Vicovul de Sus, judeţul Suceava, îndrumaţi de Vasile Schipor. În trăistuţa cu daruri spirituale, oaspeţii din Suceava, Dorohoi, Hudeşti au adus şi mărţişoare din fire de mătase, pe care le-au oferit spectatorilor. Le vom purta în dreptul inimii, până la începutul lui Prier, când le vom lega pe ramuri înflorite de măr, ca să dea rod bogat şi pomii, şi tradiţiile sfinte ale românilor.

Maria TOACĂ

Fotografii: „Zorile Bucovinei”, Nicolae Hauca