29 mai 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CÂT TRĂIM PE-ACEST PĂMÂNT, MAI AVEM UN LUCRU SFÂNT… (VIDEO)

11 martie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

„Cât trecutu-l ţinem minte, /Mai există lucruri sfinte...” Acum, când se vorbeşte tot mai mult de integrare europeană şi de globalizare,  tânăra generaţie trebuie să cunoască cu mintea şi cu sufletul trecutul. În lada cu zestre a bunicilor ei vor găsi acea comoară a tradiţiilor, a datinilor şi a obiceiurilor ce urmează să perpetue peste ani şi secole, cât va dăinui neamul românesc. Fuga după bani, bogăţii, adâncirea în periplul unei lumi lipsite de valori şi idealuri, globalizarea galopantă, ne înstrăinează tot mai mult de sufletul neamului – Grai, Obiceiuri, Datini şi Tradiţii. Or, zestrea unui popor constă anume în aceste valori culturale şi tradiţionale. Când ele sunt pe cale de dispariţie, putem vorbi de moartea naţiunii.

Frumuseţea vremurilor de odinioară, cu alaiul datinilor şi tradiţiilor, portului popular, Horelor şi Bătutelor, a constituit o excelentă lecţie de meditaţie şi reverie pentru elevii Şcolii Mixte de Cultură Generală din Draniţa, raionul Noua Suliţă, cele mai alese mărgăritare folclorice strălucind în cununa Festivalului folcloric „Din zestrea neamului”, organizat cu concursul Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina, preşedinte Lilia Govornean, care a adunat oaspeţi dragi într-un încântător decor de şezătoare în Casa Mare a bunicii, de unde cresc rădăcinile neamului,  împodobită frumos ca pe timpuri, cu scorţare, prosoape, lăicere, cu fete mândre şi flăcăi voinici, care ştiu rostul la cântec, dans şi veselie, dar şi să pună în valoare, să menţină zestrea poporului român, lăsată moştenire din moşi strămoşi. Uniţi cu ceilalţi semeni din satele bucovinene prin doine şi hore, prin cântec, prin dulcele grai strămoşesc, elevii au bătut  la porţile sufletului oaspeţilor cu cele mai inestimabile odoare, păstrate în lada cu zestre a neamului – tezaurul folcloric românesc.

Sentimentul şi mândria că aparţin unui popor, unui neam cu adânci rădăcini în istorie ce îi întăreşte în crez şi aspiraţii pentru a-şi apăra Limba şi Neamul, le-au demonstrat prin cântec şi port naţional, prin fineţea Baladei lui Ciprian Porumbescu, revărsată pe strune de vioară, românaşii de la Şcoala Medie Voloca, raionul Hliboca, în frunte cu directorul Gheorghe Poclitar, cu Învăţătorul Emerit al Ucrainei Nicolae Mintencu, îndrăgitul rapsod, cu vocea-i fermecător de melodioasă,  purtându-ne pe  rimele unei răscolitoare doine, menite să ne aducă în suflete şi primăvara, şi dorul,  românaşii din comuna Ciudei, raionul Storojineţ, însoţiţi de directorul Radu Petraşescu, etalând în iureşul horelor şi frumosul costum autentic tradiţional românesc, scos din lada cu zestre a bunicilor, de altfel, precum şi talentata familie de pedagogi Maraşciuc de la Şcoala nr.17 din  suburbia cernăuţeană Roşa-Stânca, şi interpretul Igor Sainciuc, profesor de muzică la Şcoala  din Bălcăuţi,  prezenţi la sărbătoare cu un cadou muzical.

În calitate de gazdă, Valentin Ioniţoi, directorul Şcolii Mixte de Cultură Generală din s Draniţa, comuna Mămăliga, le-a oferit oaspeţilor un impresionant excurs în istoria, tradiţiile şi obiceiurile satului, însoţindu-i prin labirintul Muzeului Etnografic al şcolii, conştientizând că „Ucraina se află în centrul Europei, Constituţia Ucrainei garantează tuturor popoarelor, minorităţilor naţionale, dezvoltare liberă, în condiţiile legii. Fiecare popor are istoria sa. Istoria poporului moldovenesc-român nu-i simplă. În timpul când înflorea Moldova şi turcii, şi ungurii, şi mulţi alţi duşmani, se uitau la Moldova ca la un teritoriu pe care se poate de-l jefuit, însă au fost mari oameni, care au dus vestea despre eroismul poporului, astfel ca Ştefan ce Mare şi alţii, care au făcut mult să se păstreze limba, tradiţiile, obiceiurile. Sunt convins că nu numai valorile materiale, ci şi cele spirituale, cultura,  au importanţă. Cu spiritul suntem un popor, o naţiune”.

Cu pâine şi sare, dansuri şi cântece – seva existenţei noastre în Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare – au fost întâmpinaţi onorificii oaspeţi, ministru consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice române la Cernăuţi, cu distinsa sa soţie Mioara. Pe lângă superbul coş cu flori cu Tricolorul – cele trei culori sacre ce ne reprezintă ca neam, dl Ionel Ivan şi dna Mioara  au venit şi cu o donaţie de carte, adresându-i directorului mulţumiri pentru frumoasa primire, i-a felicitat pe elevi şi profesori cu ocazia  sărbători româneşti de suflet: „Bună ziua oameni frumoşi, minunaţi, cu suflet românesc, vă transmit căldurosul salut din partea dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Consulatului General cu ocazia acestui festival, minunată iniţiativă folclorică naţional-românească ce scoate nu numai din lada cu zestre a bunicii, ci şi din zestrea naţională, din zestrea sufletului românesc ce avem mai frumos - folclorul, tradiţiile, obiceiurile, portul naţional. Sunt elemente definitorii ale neamului românesc, ale moldovenilor, cum aţi spus dumneavoastră. Toţi vorbim aceeaşi limbă, eu zic că toţi suntem români. Aşa precum în Bucovina multiculturală, polietnică, naţiunile,  toate minorităţile conlocuitoare, trăiesc în bună colaborare, în pace, şi aici, în nordul Basarabiei, se trăieşte, se gândeşte româneşte. Sperăm că şi în continuare veţi rămâne cetăţeni loiali ai statului ucrainean, însă în suflete -  români, veţi păstra aceste frumoase obiceiuri mai departe…”.

Cu sufletul încărcat de nectarul bucuriei şi dragostei faţă de satul natal e ori de câte ori revine Acasă, la baştină, dna Lilia Govornean, metodistă la Institutul Postuniversitar de perfecţionare a cadrelor didactice din regiunea Cernăuţi: „Trăim pe un frumos picior de plai, cu adânci rădăcini în istorie, păstrate şi dăruite poporului nostru de strămoşi. Avem un port frumos, tradiţii, obiceiuri. Datoria noastră este să le păstrăm şi să le promovăm. Se spune că trecutul, graiul şi neamul sunt trei piloni pe care se ţine naţiunea. Am primit trecutul cu frumoase tradiţii şi obiceiuri, noi suntem prezentul şi suntem datori ca totul ce am primit să transmitem generaţiilor următoare”.

Într-un cuvânt, la Draniţa-n Casa Mare a fost mare sărbătoare – s-a cântat, s-a dansat, am avut surprinderea autenticităţii unor piese vestimentare şi obiecte de uz casnic, vechi de când e românul, mărgăritare ce formează portul popular românesc, identitatea noastră de români. În pofida faptului că şcoala e mixtă (sunt şi clase cu limba ucraineană de predare), laudă profesorilor şi elevilor,manifestarea s-a desfăşurat în limba română.

De altfel, vorba lui Eminescu: „Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decât păstrând tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor.. Suntem români şi punctum!”.

Felicia NICHITA-TOMA

VIDEO şi foto:”Zorile Bucovinei”