06 aprilie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DIN TRECUTUL ISTORIC ŞI PREZENTUL SATULUI VANCICĂUŢI

22 mai 2013 р. | Categorie: Istoria neamului

Sovieticii, ocupând Basarabia, i-au tăiat capul şi picioarele, adică nordul şi sudul i-au dăruit Ucrainei, iar trupul, rămas în Republica Autonomă Moldovenească, a format Republica Unională Moldovenească, cu capitala Chişinău.

În anii 1940-1941 prima persoană, arestată de sovietici a fost primarul satului,Teodor Porfir Postolachi, născut în 1899, român de naţionalitate, cu studii primare, care la 29 martie 1941 a fost judecat la 8 ani de detenţie,  ca „element social periculos”, decedând în lagărul de lângă or. Sverdlovsk, Federaţia Rusă. A fost reabilitat abia la 16 ianuarie 1989.

Carp Vasile Fiodor, născut în 1918, român de naţionalitate, cu studii primare, muncitor la Căile Ferate (CFR). A fost arestat în 1941 şi condamnat la moarte.

Şeful pichetului de grăniceri, locotenentul Fartuh, a aflat că Vasile Papuc, gospodarul casei unde stătea în gazdă, a făcut parte din mişcarea gărzilor albe şi a luptat contra bolşevicilor, dar n-a îndrăznit să-l aresteze personal, ci a scris un răvaş la comandamentul de grăniceri din Noua Suliţă, înmânându-i-l lui Papuc şi ordonându-i să plece cu această scrisoare la şeful comandamentului, care la şi arestat. 

Papuc Vasile Alexandru, născut în 1891, român de naţionalitate, cu studii primare. A fost arestat  şi judecat la 8 ani de lagăr, la 29 martie 1941, ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 30 mai 1989. După ce a fost eliberat, Vasile Papuc mi-a povestit despre cei 8 ani, petrecuţi în lagărul din Vorkuta. „M-au arestat la comandamentul de grăniceri din Noua Suliţă, apoi m-au transferat la închisoarea din Cernăuţi. Vreo jumătate de an m-au interogat. Iar după ce m-au judecat pe 8 ani de muncă silnică, m-au dus la gara din Cernăuţi. Când am ieşit în curtea închisorii pentru a fi urcaţi în vagoane, ni s-au tăiat nasturii de la haine şi pantaloni, fiind nevoiţi să-i ţinem cu mâna. S-a procedat astfel ca să nu putem fugi, căci se luau toate măsurile pentru a ni se năpăstui viaţa. Ne-au încărcat într-un vagon de vite, unde eram 90 de persoane. La mijlocul vagonului era tăiată o scândură la podea, unde era toaleta. Ni se dădea câte o bucată de pâine neagră şi o bucată de peşte sărat pentru drum. Am ajuns la Harkiv, unde am stat mai întâi la închisoarea de acolo, apoi am fost din nou urcaţi în vagoane, cu direcţia spre Vorkuta. Viaţa în lagărul stalinist de acolo era un adevărat calvar. Ofiţerii ruşi aveau grijă să le creeze deţinuţilor numai chin şi amărăciuni. Peste câtva timp am fost repartizaţi pe brigăzi. În decursul celor trei săptămâni de carantină am lucrat, fără a putea contacta cu vechii deţinuţi. Mâncarea era foarte rea – o strachină de supă de mei şi două linguri de caşă de orz, ovăz sau mei. Primeam câte 600 de grame de pâine neagră ca pământul şi când o strângeam în mână, curgea apa din ea”.

Vasile Papuc a lucrat la construcţia căii ferate  Uhta-Vorkuta. Noaptea, în lagăr mureau mulţi deţinuţi de muncă silnică şi de foame. Dimineaţa, venea un om cu căruţa şi îi scotea din barăci, îi încărca şi-i ducea într-o vale, pe lângă care curgea un râuleţ, care iarna îngheţa. Primăvara, gheaţa şi zăpada se topea,  ducând trupurile în râul Peciora. Dacă mureau în timpul muncii, îi îngropau sub traversele căii ferate. Aşa că sub fiecare traversă a rămas îngropat câte un deţinut politic. Dacă erau prieteni cu evrei, puteau scăpa de multe necazuri, căci aceştia erau organizaţi şi nu s-a întâlnit nici un evreu, care să se speteze la munci grele – toţi lucrau la spitale, contabilitate, depozite de alimente, bucătărie etc. datorită unui român, care lucra la planificare, şi a unui evreu,  Vasile Papuc a scăpat cu viaţă.

Din satul Vancicăuţi la 13-14 iunie 1941 au fost deportaţi următorii locuitori:

Boincean Afanasie Alexandru, născut în 1902, român de naţionalitate, cu studii primare, ţăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenenţă la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Boincean Elena Nicolae, născută în 1904, româncă de naţionalitate, ţărancă. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparţinea la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991.

Bordian Gavril Ion, născut în 1907, român de naţionalitate, cu studii primare, muncitor la fabrica de zahăr. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenenţă la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Bordian Varvara Ion, născută în 1915, româncă de naţionalitate, ţărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparţinea la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991.

Bordian Calin Gavril, născut în 1932, român de naţionalitate. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială ca membru al familiei unei persoane ce aparţinea la un partid contrarevoluţionar. A murit în localitatea respectivă la 11 decembrie 1942. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Carp Nicolae Ion, născut în 1902, român de naţionalitate, cu studii primare, ţăran. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenenţă la un partid contrarevoluţionar şi ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Carp Sofronia Simion, născută în 1903, româncă de naţionalitate, ţărancă. Conform verdictului de la 9  iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparţinea la un partid contrarevoluţionar şi „ element social periculos”. A murit în localitatea respectivă în 1978. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991.

Carp Ion Nicolae, născut în 1922, român de naţionalitate, ţăran. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială ca membru al familiei unei persoane care aparţinea la un partid contrarevoluţionar şi ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 12 ianuarie 1995.

Carp Olga Nicolae, născută în 1926, româncă de naţionalitate. Conform verdictului de la 9  iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparţinea la un partid contrarevoluţionar şi „ element social periculos”. A murit în 1941, pe drum, în or. Ufa. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991.

Carp Alexandra Nicolae, născută în 1930, româncă de naţionalitate. Conform verdictului de la 9  iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparţinea la un partid contrarevoluţionar şi „ element social periculos”.  A fost reabilitată la 17 aprilie 1991.

Carp Vladimir Nicolae, născut în 1929, român de naţionalitate. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială ca membru al familiei unei persoane care aparţinea la un partid contrarevoluţionar şi ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Carp Silvestru Nicolae, născut în 1909, român de naţionalitate, ţăran. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenenţă la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Carp Olga Toader, născută în 1907, româncă de naţionalitate, ţărancă. Conform verdictului de la 9 iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială pentru apartenenţă la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitată la 17 aprilie 1991.

Dilion Petru Vasile, născut în 1894, român de naţionalitate, cu studii primare, ţăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenenţă la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Dilion Agapia Anton, născută în 1896, româncă de naţionalitate, ţărancă. Conform verdictului de la 10  iunie 1941, a fost deportată într-o localitate specială ca membră a familiei unei persoane ce aparţinea la un partid contrarevoluţionar.  A fost reabilitată la 17 aprilie 1991.

Dilion Victor Petru, născut în 1925, român de naţionalitate. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială ca membru al familiei unei persoane care aparţinea la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Dilion Serafim Petru, născut în 1929, român de naţionalitate. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială ca membru al familiei unei persoane care aparţinea la un partid contrarevoluţionar. A fost reabilitat la 17 aprilie 1991.

Dilion Nicolae Ion, născut în 1865, român de naţionalitate, cu studii primare.

Dilion Vera Toader, născută în 1868, româncă de naţionalitate, ţărancă.

Karp Ion Fiodor, născut în 1902, ucrainean de naţionalitate, cu studii medii, perceptor de impozite. La 21 iunie 1941 a fost judecat la 8 ani de lagăr ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 12 ianuarie 1995.

Boris STRÂMBU, s. Vancicăuţi, raionul Noua Suliţă

Nota redacţiei. După cum se vede din rândurile de mai sus, localităţile din actualul raion Noua Suliţă, printre care şi Vancicăuţi, erau populate de români, dar nu de „moldoveni”, cum se declară unii în prezent. „Moldovenii” au apărut, deci, peste noapte, odată cu ocuparea ţinutului de „eliberatorii” ruşi. Aşa că la apropiatul recensământ al populaţiei localnicii ar trebui să cugete bine şi să revină la rădăcini.