18 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DURERI PREFĂCUTE ÎN FRUMUSEŢI REVIN DIN NEMURIREA POETULUI ION VATAMANU

30 aprilie 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Cum îl face durerea pe om poet, cum poetul îşi preface durerile sufleteşti în frumuseţi?.. Nu sunt întrebări retorico-lirice, ci însăşi măduva existenţială a poetului, savantului, publicistului, românului basarabean bolnav de Bucovina, Ion VATAMANU, evocat cu dragoste şi recunoştinţă în preajma aniversării a 80–a a naşterii sale, la o manifestare organizată de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi (preşedinte Ilie T. Zegrea), în comun cu Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” (preşedinte Vasile Bâcu). Evocat, invocat, chemat să ne împărtăşească din dragostea-i pentru libertate şi adevăr, în sediul Societăţii la fondarea căreia a pus umărul, Ion Vatamanu ne-a vorbit din vecie prin poezie – cu vocea sa şi cu glasul a patru tineri de la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, (Romina Corol, Semida Slavnic, Marian Andrieş şi Dumitru Ungureanu), elevi ai profesoarei de română, dna Doina Colesnicov.

Ion Vatamanu a reînviat atât de al nostru, atât de-al casei, de al Bucovinei şi din evocările scriitorilor Ilie T. Zegrea, Mircea Lutic, Simion Gociu, care l-au cunoscut îndeaproape, s-au bucurat de susţinerea acestui sensibil poet şi luptător curajos pentru demnitatea neamului său. Vorbindu-se de durerile care au rănit mortal prea de timpuriu inima poetului, s-a amintit de situaţia regretabilă din majoritatea şcolilor noastre, inclusiv cea din Costiceni, baştina lui Ion Vatamanu, unde apar tot mai multe clase cu predarea în limba ucraineană, iar materna este strâmtorată. Emoţionat de vibraţia cordială a evocărilor, consulul Edmond Neagoe a mărturisit că pentru sine e o datorie de onoare să reprezinte Consulatul General al României la Cernăuţi cu un cuvânt de felicitare şi de încurajare a astfel de manifestări deosebite ce pun în lumină valorile Bucovinei. Referitor la situaţia limbii române în şcoli, diplomatul român a opinat: „N-aş vrea să dau o notă pesimistă. Într-adevăr, astăzi există probleme, dar să luăm partea bună a lucrurilor. Se conturează din ce în ce mai mult un dialog politic bilateral, se pregăteşte reluarea activităţii comisiilor mixte pentru drepturile minorităţilor la nivel de şefi ai ambelor state, va avea loc o întâlnire a Preşedintelui României Klaus Iohannis cu omologul ucrainean Petro Poroşenko. Desigur, asta nu înseamnă că nu mai avem nimic de făcut, că trebuie să aşteptăm ce se va comunica la nivel central...”. Domnul consul a vorbit cu admiraţie despre activitatea parlamentară, curajul cetăţenesc al personalităţii care ne serveşte drept călăuză în lupta pentru limba română şi unitatea neamului, dar, fiind şi dumnealui suflet de poet, s-a referit în profunzime la „expresia poetică nouă, revoluţionară, în creaţia literară, la travaliul pe tărâmul traducerilor, specifice deschizătorului de drumuri care a fost şi rămâne Ion Vatamanu”.

Unicitatea poetului de a se evidenţia şi ca savant cu renume în domeniul chimiei, calităţile-i de om al ştiinţei au fost puse în valoare de pedagogul Octavian Voronca, de profesoara din Ostriţa Elena Purici, de fosta profesoară şcolară Elena Pârgaru din Molniţa, al cărei fiu l-a avut pe Ion Vatamanu de mentor în domeniul chimiei şi sub îndrumarea lui a urmat cercetările ştiinţifice, ajungând astăzi să trăiască şi să lucreze în domeniul respectiv pe continentul american, în Canada.

Revenind la mărturisirea distinsului diplomat Edmond Neagoe că nicăieri sufletul său nu s-a simţit mai liber, mai acasă decât în Bucovina, pot spune că toţi cei prezenţi la cuminecarea cu frumuseţea din durerile de inimă ale lui Ion Vatamanu ne-am simţit mai acasă, mai vrednici de a ne numi români din Bucovina.

Maria TOACĂ