17 noiembrie 2017
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„IATĂ CĂ MI-I DOR ŞI DE ION…”

1 mai 2017 р. | Categorie: Destine

Cu puţin timp înainte de actualul jubileu  de 80 de ani al lui Ion Vatamanu, în arhiva redacţiei noastre am găsit trei strofe ale unui poet, cred că e vorba de un coleg de generaţie şi prieten, dactilografiate la rubrica”Ion Vatamanu la 60 de ani”, pe care le redăm mai jos:

Dar iată că mi-i dor şi de Ion,/ De cel ce-a fost şi a rămas – poetul…/Mi-i dor de cel ce a fost şi a rămas – un om,/Ba poate chiar mai mult – profetul/.Căci el a zis cândva, ca într-o doară,/Iubitei sale, unora din voi,/„Că nimeni niciodată să nu moară”/, „Nu-ţi pare că e lipsă cineva-ntre noi?”/. Şi dorul ăsta adună-n jur/De când frumos, în clipa muzei…/La fel, ca dumneavoastră, şi eu jur/Că n-am să uit nicicând „De ziua frunzei”…/.

 Cu părere de rău, în numărul de la 7 mai 1997, în celelalte premergătoare şi următoare,  n-au fost publicate aceste versuri, aşa că până ce rămâne o enigmă cine e autorul.

Mi-am amintit de acest fapt duminica precedentă, deplasându-mă la Costiceni, baştina poetului, la invitaţia primarului localităţii, domnul Vladimir Lupoi, participând la prima ediţie a Festivalului „Zilele omagiale Ion Vatamanu” şi îndreptându-mă acolo împreună cu distinsul diplomat Edmond Neagoe, consul la misiunea diplomatică română din Cernăuţi.

Manifestarea a început la Biserica „Sfântul Nicolae” din localitate, unde preotul-paroh Aurel Piţul a ţinut un Te Deum în memoria omagiatului, menţionând: „E foarte greu şi dureros, când o mamă  în vârstă îşi îngroapă fiul. Pentru liniştea sufletului avem nevoie de cuvântul lui Dumnezeu ce e hrana sufletului nostru. Se întâmplă că cei apropiaţi se duc de lângă noi, dar rămân în inima noastră”.

Tot aici, moderatorul manifestării şi unul din organizatorii Festivalului, Dr. Tudor Colac, colaborator la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, fiu al Costicenilor, şi-a exprimat compasiunea faţă de acei care au  suferit într-un accident rutier, în consecinţa căruia un tânăr a decedat, iar două persoane fiind spitalizate, fapt ce a introdus unele  modificări în programul desfăşurării Festivalului, în sat şi la  şcoala locală fiind declarate zile de doliu.

„ Biserica „Sfântul Nicolae” a fost întotdeauna, de la înfiinţare încoace, un adevărat străjer al sufletelor, a subliniat Tudor Colac.  Mulţumesc conducerii satului, domnului primar care e cu sufletul deschis pentru  oameni, pentru credinţă. Ion Vatamanu ne reprezintă în lume, e un poet universal.  Lucrez în prezent la o carte despre Costiceni cu titlul „Satul din suflet”.  Visez ca volumul antologic al lui Ion Vatamanu să fie în fiecare casă din Costiceni. Şi sper să reuşim pentru a cunoaşte mai bine creaţia poetului ce a fost tradusă în 17 limbi de pe glob. Ion Vatamanu va rămâne, alături de Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, poeţi naţionali, de alte personalităţi ale culturii care ne-au reprezentat şi ne reprezintă. Mă bucur că alături de noi este o nepoată atât de talentată ca Leontina, cu o viitoare actriţă,  strănepoata Ilenuţa, cu Virgil, un cunoscut regizor şi specialist în cinematografie, şi Mariana este aici – pe toţi ne-a unit astăzi  Ion Vatamanu. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să ne rugăm în continuare pentru neuitare”.

A urmat o  deplasare la Casa Memorială „Ion Vatamanu” , unde a avut loc o scurtă întâlnire de suflet cu mama poetului, Mărioara  Vatamanu, iar Alex Nicorici, elev în clasa 1-a românească a ŞM din Costiceni, a recitat o poezie a eminentului său consătean.Cu un cadou de preţ a sosit şi deputatul poporului Grigore Timiş, înmânându-i lui Vadim Captar un scanner pentru necesităţile localităţii.

Mătuşa Mărioara sau „mama Maria”, cum îi spun localnicii, îşi aminteşte cu ochii în lacrimi de dragostea lui Ion faţă de carte, de greutăţile prin care a fost nevoit să  treacă fiu-i, de tenacitatea lui.  Şi, deşi Ion de peste 30 de ani nu mai trece pragul casei părinteşti, mama Mărioara se bucură de realizările nepoatelor Leontina, Maria, Mihaela, de reuşitele celor două strănepoate şi doi strănepoţi. Acum, când se împlinesc 80 de la naşterea fiului drag, care-i dedicase celei mai scumpe fiinţe  poemul „ Mama Maria”, măicuţa de 97 de ani, cu mintea lucidă şi vorba-i domoală, păşeşte încet, sprijinită în cârjă, continuând să-şi amintească de Ion, să-l aştepte în ospeţie din capitala Moldovei, însă el nu mai vine şi doar versurile fiului o face să-şi mai  amintească de unicul fecior.

Numele lui Ion Vatamanu, pe lângă şcoala din sat, îl poartă Liceul Teoretic din Străşeni, Gimnaziul din satul Pârliţa, raionul Ungheni, Liceul din satul Mândreştii Noi, Sângerei. Acest răsunet spiritual denotă faptul că Ion Vatamanu trăieşte şi va trăi prin faptul că-i citim opera, îl comemorăm, nu-l uităm, fapt sensibilizat şi de diplomatul român Edmond Neagoe, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi: „Pentru mine e o misiune de onoare să fiu aici alături de familia marelui poet Ion Vatamanu. M-am apropiat cu multă atenţie de tot ce a scris el şi mulţumesc rudelor, mamei Mărioara, care m-a primit în casa şi sufletul ei, dar şi familiei, doamnei Leontina, care mi-a dăruit cu dedicaţie primul volum al lui Ion Vatamanu  din „Biblioteca mea”.  Vreau să spun că Ion Vatamanu este apreciat şi voi încerca prin mijloacele mele modeste, dar sincere, să duc mai departe această făclie, pe care Ion Vatamanu, care era atât de al nostru, atât de al pământului acesta, ne-a dăruit-o. Vă felicit din numele Consulatului General al României la Cernăuţi, al Statului Român, că faceţi ca acest poet de mare valoare, un fiu al satului,  să aibă parte de ceea ce merită, de comemorare la nivelul valorii sale deosebite pentru spiritualitatea românească. De aceea ne-am adunat din atâtea colţuri române, din atâtea colţuri ale lumii, acolo unde Dumnezeu ne-a hărăzit să activăm. Suntem alături şi prin glasul pe care Ileana, Alexandru şi ceilalţi copii minunaţi vor declama din creaţia poetului, prin aceasta el este şi va fi mereu în sufletul nostru şi cu noi, cei prezenţi aici”.

 La Biblioteca centrală, Tudor Colac a înmânat o colectă de cărţi (vreo 500 de volume), donaţie pentru bibliotecile din localitate, pentru muzeul satului, specificând că respectiva colectă a fost adunată de la Biblioteca Naţională pentru copii „Ion Creangă” din Chişinău, de la revistele „Limba Română” şi „Florile dalbe”, de la savanţii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Poetul Vasile Tărâţeanu s-a referit la Ion Vatamanu –omul politic citind un poem propriu dedicat fratelui de condei mai mare, doamna Zinaida Smochină-Rotaru, poetesă din localitate, a citit eseul „Luna  Ion Vatamanul” şi poezia „S-a născut Ion în Bucovina”, care au fost publicate în numărul precedent al ziarului nostru, iar  Dr. Dumitru Apetri, colaborator la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, s-a referit la publicistica lui Ion Vatamanu.

 „Ion Vatamanu nu e numai un scriitor naţional, ci şi unul european, universal”, a afirmat cu certitudine scriitorul Mircea Lutic, care îl cunoscuse în octombrie 1958, la cenaclul literar de la Universitatea din Chişinău  „ce era ca un miez  de foc pentru studenţii de la toate facultăţile. Era perioada, când se forma elita Republicii Moldova şi peste puţin timp ea s-a situat în fruntea mişcării de eliberare naţională, luptei pentru independenţa ţării”.

Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, a dăruit dl primar Vladimir Lupoi, considerat de consăteni, pe bună dreptate,  unul dintre cei mai harnici, omenoşi şi buni conducători din istoria satului Costiceni, o icoană cu chipul Maicii Domnului, iar dl  Vadim Captar, un set de cărţi de istorie a Bucovinei, monografia „Boianul”, scrisă de regretatul profesor de română Vasile Bizovi, albume de fotografii din regiunea Transcarpatică, broşuri de versuri pentru cei mici de la grădiniţe.

T. NICOLAE

Fotografii de Vladimir Acatrinei