MIRACOLUL DE LA VOLOCA , DIN ZIUA SFÂNTULUI IERARH NICOLAE

Când amintim de frumoasa comună de vrednici români, situată pe malurile Bătrânului Derelui şi umbrită de geana argintie a legendarilor Codri ai Cosminului, unde viteazul şi credinciosul Domn Ştefan cel Mare şi Sfânt a repurtat una dintre cele mai strălucite victorii, bătându-i pe leşi, trebuie nu numai să spunem că bogăţia,  etnicii români din Voloca, au obţinut-o prin hărnicie, ci şi să amintim  de rădăcina lor răzeșească, că  originile li se trag de la strămoşii noştri, dacii liberi. Or, România a fost şi e aici, pe acest pământ străbun, unde se cântă, se cugetă, se vorbeşte în graiul străbunilor, pe acest picior de rai, udat de lacrimile durerii ale represaliilor şi deportărilor,  dar şi de cele ale bucuriei, când tinerii îmbracă frumosul costum naţional şi se încing în hora mare.

Şi în frumoasa zi de 22 mai, Praznicul hramului Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” de vară (pe stil vechi) a vibrat în unison cu  splendidul spectacol de muzică şi dans popular românesc, organizat prin osârdia primarului Valentin Hlopina, directorului Casei de Cultură, Ion Semeniuc, dirijorului Ion Bodnar.

După Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de 27 de feţe bisericeşti din  raioanele românofone din ţinut, printre care  8 originari din comuna Voloca,  în frunte cu precucernicul Ioan Gorda, protopop de Hliboca, enoriaşii şi oaspeţii au ascultat smeriţi cuvântul duhovnicesc, rostit de preacucernicul Vasile Paulencu,  parohul Bisericii din Crasna, originar din Voloca,  care s-a referit la semnificaţia sărbătorii, cum trebuie să trăim ca să-i urmăm faptele Sfântului Ierarh Nicolae, patronul sfântului locaş de închinare, miruindu-i pe vlăstarii românilor locali.

Onorându-i pe voloceni nu doar cu prezenţa sa, ci şi cu un călduros mesaj de felicitare, diplomatul Edmond Neagoe, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, ne-a amintit  de sfintele vestigii ale Neamului, păstrarea credinţei, limbii şi tezaurului popular,: „Îmi face o deosebită plăcere, este o datorie de onoare ca astăzi să mă aflu în mijlocul dumneavoastră, ca şi de multe alte dăţi, să transmit un mesaj de felicitare, de gânduri bune din partea conducerii Consulatului României la Cernăuţi, dnei Eleonora Moldovan, din partea Statului Român. Vă spunem că suntem mândri de dumneavoastră că aveţi un sat atât de bogat, meşteşugul de a coase rochii de mireasă  ducându-vă faima în leme. Ne bucurăm şi de faptul că vă creşteţi frumos copiii, în credinţă şi dragoste. Ceea ce vă va ajuta să dăinuiţi peste veacuri este bogăţia  spirituală, pentru că am citit cu atenţie cartea profesorului Nicolae Mintencu „Folclor din Voloca pe Derelui” şi am asistat la câteva momente de vârf din viaţa dumneavoastră – Festivalul raional  de colinde, câteva ediţii, dar şi frumuseţea portului popular, a limbii române pe care o vorbiţi, vă dorim ca ele să dăinuiască aici, la Voloca pe Derelui”.

Emoţionat, mereu cu grijile comunei, primarul Valentin Hlopina a constatat că  e o sărbătoare plăcută,  adăugând că data viitoare ne va invita la hramul satului în incinta  Căminului cultural reparat capital şi renovat,  căci în acest scop au fost alocate un milion de grivne din bugetul local şi cu sprijinul locuitorilor comunei vor fi efectuate lucrările de renovare: „ Dorim ca în viitor  Casa de Cultură, unde va fi arborat drapelul şi  expusă stema Volocii, să devină Centru de păstrare şi promovare a tradiţiilor şi culturii româneşti, deoarece de la Cernăuţi până la Hliboca comuna Voloca este unica purtătore  a culturii şi limbii româneşti. Mulţumim mult că la toate sărbătorile noastre de suflet alături de noi e prezent Consulatul General al României la Cernăuţi, condus de dna Eleonora Moldovan. De data aceasta ne-am bucurat de prezenţa domnului consul Edmond Neagoe”. Am adăuga că ar fi bine ca acest Centru  să poarte numele unei personalităţi de marcă a intelectualităţii şi culturii din localitate, precum, de exemplu, „Ioan Paulencu”, Artist al Poporului din Republica Moldova. Însă denumirea urmează, desigur, să fie aleasă la dorinţa localnicilor, căci Voloca e într-adevăr bogată în talente populare.

Cu un mesaj de felicitare a fost prezent la praznicul Sfântului Ierarh Nicolae şi Gheorghe Pridii, şeful ARS, care le-a dorit volocenilor pace şi fericire, iar comuna lor înfloritoare să înflorească  şi în continuare în cununa Bucovinei.

A lăcrimat, ascultând cântările divine ale coriştilor din Voloca,  Hruşăuţi, Ţureni, „frumuseţi fără de care n-ar putea omul să trăiască şi să nu le preţuiască”, după cum a mărturisit parohul Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae, Ioan Gorda,  felicitându-i pe toţi acei care poartă frumosul nume Nicolae – Biruitorul, adresându-le cuvinte de mulţumire tuturor preoţilor care au luat parte la serviciul divin, protopopilor de Herţa şi Noua Suliţă,  diplomatului român Edmond Neagoe, consul la misiunea diplomatică română la Cernăuţi, care adeseori e prezent la praznicele noastre bisericeşti,  şefului ARS Hliboca, Gheorghe Pridii, primarului Valentin Hlopina pentru susţinere şi înţelegere, că e mereu cu sufletul şi faptele alături de consăteni. „E bine că-l sărbătorim pe Sfântul Ierarh Nicolae  de 2 două ori pe an – la 22 mai şi la 19 decembrie, când e post, căci, cu cât mai mult ne vom ruga, cu atât mai bine ne va fi”, anunţând că în magazia Bisericii se află în vânzare o carte despre istoria comunei Voloca şi Bucovinei, editată de ziaristul Gheorghe Gorda.

Sub acordurile fanfarei, pe scena improvizată lângă Casa de Cultură,  primarul Valentin Hlopina  a înmânat diplome pentru promovarea valorilor istorico-culturale ale satului Voloca lui Dumitru Poclitar, profesor la Şcoala Medie Voloca, autorul imnului comunei (versuri şi muzică), membrilor Corului gospodarilor din Voloca, dirijaţi de Ion Bodnar, care pentru  prima dată au interpretat imnul Volocii, profesorului Ion Olenteriuc, autorul stemei  comunei,  tânărului interpret  Marius Huţuleac din localitate.

Mărgăritarele tezaurului nostru popular au strălucit în cununa sărbătorii cum numai maestrul Ion Bodnar a dat start primelor acorduri ale spectacolului, interpretând imnul comunei Voloca, într-un şirag  de pietre rare perindându-se evoluările maeştrilor Corului „Codrii Cosminului” din Hruşăuţi, condus de Gheorghe Sadovei, celor mai mici artişti în ascensiune din Ansamblul de dans „Ghioceii” – românaşilor de la Grădiniţă, conduşi de Valentin Diaconu, hramul excelând cu vestitul Ansamblu de muzică populară „Trandafir”, condus de dirijorul Ion Bodnar, cu neîntrecutul şi îndrăgitul rapsod  Nicolae Mintencu, Învăţător Emerit al Ucrainei, talentaţii solişti Ion Semeniuc, şeful Casei de Cultură şi moderatorul manifestării,  Ciprian Lupaşcu, Alexandra Paulencu, Marina Miloşinscaia, Marius Ursuleac,  Ansamblul de Instrumente Populare Mugurel, dirijat de Mihai Diaconu, soliştii instrumentişti Ion Nichita (nai), Vladuţ Zlotar (vioară), Florin Popovici şi Vasile Ciocoliuc (trompetă), focul iubirii de grai, cântec, port naţional, tradiţii s-a încins prin apariţia în scenă a dansatorilor Ansamblului popular „Bucuria” din Dinăuţi, raionul Noua Suliţă, condus de Serghei Reabco

După cum a conştientizat, prezenţa la hramul Volocii e o datorie de onoare ce-i provoacă dl consul Edmond Neagoe  emoţii ori de câte ori e alături de voloceni: „Vă mulţumim că existaţi, că aţi perpetuat aici,  pe malul Dereluiului, tradiţia românească,  că aveţi un port popular şi o limbă atât de frumoase. Să le păstraţi  ca să dăinuiască în vecii vecilor”.

Pentru prima dată, invitaţi de onoare la sărbătoarea comunei au fost tinerii, adoraţii şi talentaţii interpreţi de muzică populară românească din Bucovina Ilie Caraş, Grigore German, Adriana Bucevschi şi Diana Lupaştean.

Bucuros de prezenţa numeroasă la hramul satului, cunoscutul şi îndrăgitul interpret de muzică populară Ilie  Caraş, originar din Ropcea, raionul Storojineţ,  i-a surprins pe voloceni prin vocea-i duioasă şi măiestria interpretativă, fermecându-i cu doru-i de baştină, cu cântecele vesele şi voia bună.

Simpaticul şi talentatul artist herţan şi bucovinean  Grigore Gherman  i-a fascinat pe românii din Voloca şi pe oaspeţii lor  prin vocea-i măiastră şi ţinuta-i distinctă, printre  piesele sale muzicale excelând, în deosebi, cele consacrate zbuciumatei istorii a Bucovinei, împărţită în două.

Ambii cântăreţi s-au prins în iureşul dansului cu micuţii şi tinerii voloceni, cu dansatorii din Dinăuţi, alături de fermecătoarele şi neîntrecutele interprete Adriana Bucevschi şi Diana Lupaştean, încheind, prin cântec şi frumuseţe,  efervescenţa sărbătorii, astfel transformând  hramul comunei într-un  surprinzător miracol.

Nicolae TOMA

Foto: „Zorile Bucovinei”